Intrată în al 32-lea an de declin al populației alimentat și prin scădere naturală și prin migrație externă netă negativă, situația României, cu un declin al populației în anul 2020 de 143 mii locuitori, a devenit și mai dramatică prin perspectivele ritmului și dimensiunii depopulării țării, arată o analiză realizată de Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.
În 19 dintre cele 27 de țări ale UE s-a înregistrat declin natural al populației în anul 2020, cu 4 mai multe decât în anul precedent. Doar în 4 dintre ele și migrația externă netă a fost negativă, declinul populației având astfel două surse: Croația, Letonia, România și Italia. Primele trei țări au avut și în ani anteriori scădere naturală și migrație negativă.
De asemenea, sunt 4 țări în care declinul natural a depășit în anul 2020 nivelul amenințător de 100 de mii locuitori: Italia – 342 mii, Germania – 212 mii, Polonia -122 mii și România -120 mii.
Eurostat a publicat în anul 2020 ultima serie de perspective ale populației în Statele Membre (și în alte câteva țări). Se pleacă de la populația la începutul anului 2019. Sunt câteva scenarii construite cu ipoteze diferite asupra ratei fertilității totale (număr mediu de copii la o femeie), speranței de viață la naștere la bărbați și la femei și migrației externe.
Potrivit acestui scenariu, populația României va ajunge de la 19,4 milioane de persoane în 2019 la 15,5 milioane de persoane în 2050.
Depopularea masivă este aproape generală. Județul Ilfov urmează a fi singurul în care populația ar urma să crească, cu 40% în 2050 față de 2020. În Capitală, declinul ar ajunge la aproape un sfert din populația actuală.
Județul Iași ar urma să-și păstreze dimensiunea actuală a populației. În toate celelalte județe populația ar urma să scadă considerabil. Declinul ar urma să aibă proporții dramatice în județele din sudul țării dar nu numai. Județele cu declin mai redus, sub 15 la sută, sunt fie județe mai dezvoltate și care atrag migrație internă, fie județe, nu multe, in care dimensiunea scăderii naturale este mai moderată, prin natalitate și mortalitate încă neafectate la cotele cele mai mari.
