Bulgaria va deveni joi a 21-a țară care adoptă moneda euro

Bulgaria va deveni joi a 21-a țară care adoptă moneda euro, dar unii oameni cred că această mișcare ar putea duce la prețuri mai mari și ar putea contribui la instabilitate în cea mai săracă țară a Uniunii Europene, unde guvernul a demisionat recent după proteste masive, notează Agenția de presă Rador și G4Media, care citează Euroactiv.

Guverne succesive au împins în direcția aderării la zona euro, iar susținătorii insistă că acest lucru va stimula economia, va consolida legăturile cu Occidentul și va proteja împotriva influenței Rusiei.

„Euro este un simbol tangibil al forței și unității europene”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce executivul UE a ajuns la concluzia că Bulgaria este gata să adopte moneda în 2026. Aderarea la zona euro ar consolida economia Bulgariei prin legături comerciale mai profunde cu partenerii din zona euro, prin investiții străine mai mari și acces mai ușor la finanțare, a adăugat ea, argumentând că această mișcare ar sprijini în cele din urmă crearea de locuri de muncă și veniturile reale.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Moneda unică a fost introdusă pentru prima dată în 12 țări la 1 ianuarie 2002 și de atunci și-a extins în mod constant influența, Croația fiind ultima țară care s-a alăturat în 2023.

Însă Bulgaria se confruntă cu provocări fără precedent, inclusiv cu proteste anticorupție care au înlăturat recent un guvern condus de conservatori, ducând țara în punctul de a organiza a opta rundă de alegeri din ultimii cinci ani.

Boriana Dimitrova, de la institutul de sondaje Alpha Research, care a urmărit opinia publică cu privire la euro timp de un an, a declarat pentru AFP că orice problemă legată de adoptarea monedei euro va fi exploatată de politicienii anti-UE. Orice problemă va deveni „parte a campaniei politice, care creează o bază pentru o retorică îndreptată împotriva UE”, a spus ea.

În condițiile în care partidele de extrema dreaptă și pro-ruse s-au aflat în spatele mai multor proteste anti-euro, mulți oameni, în special din zonele rurale sărace, își fac griji cu privire la noua monedă.

Guvernul bulgar a demisionat la începutul acestei luni, după ce protestele au scos zeci de mii de oameni pe străzile capitalei, Sofia. Deși demisia nu a fost direct legată de planurile țării de a adopta euro, agitația publică a fost amplificată de îngrijorările legate de posibilele creșteri de prețuri. Cel mai recent sondaj realizat de agenția de sondaje a UE, Eurobarometru, a sugerat că 49% dintre bulgari sunt împotriva monedei unice.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a estimat că impactul asupra prețurilor de consum va fi „modest și de scurtă durată”, afirmând că în cazul trecerilor anterioare la euro, impactul a fost între 0,2 și 0,4 puncte procentuale. Însă consumatorii – care se confruntă deja cu inflația – se tem că nu vor putea face față cheltuielilor, după cum afirmă Dimitrova.

Prețurile alimentelor au crescut în noiembrie cu cinci procente față de anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, mai mult decât dublul mediei din zona euro. Anul acesta, Parlamentul a autorizat organisme de supraveghere să investigheze creșterile bruște de prețuri și să limiteze scumpirile „nejustificate” legate de trecerea la euro.

Însă analiștii se tem că incertitudinea politică de amploare riscă să întârzie reformele anticorupție atât de necesare, ceea ce ar putea avea un efect de domino asupra economiei în ansamblu.

„Provocarea va fi să avem un guvern stabil timp de cel puțin unu până la doi ani, astfel încât să putem culege pe deplin beneficiile aderării la zona euro”, a declarat Angelov.

După aderarea Bulgariei, doar șase țări membre UE – Danemarca, Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria și România – își mai păstrează încă propriile monede. Dintre acestea, România este singura țară care intenționează să adopte moneda euro.