Uniunea Europeană se află într-un moment de cotitură. În ultimele două decenii, economia europeană nu a ținut pasul cu marile puteri economice mondiale, iar decalajul de productivitate a devenit o provocare majoră. În acest context, Comisia Europeană a lansat „Busola Competitivității” (Competitiveness Compass), un instrument strategic care trasează direcțiile esențiale pentru redobândirea poziției UE ca lider economic global.
Raportul Draghi, un document de referință pentru analiza competitivității europene, subliniază că UE se confruntă cu o serie de provocări structurale: creșterea economică modestă, productivitatea scăzută în comparație cu SUA și China, și dependența excesivă de importuri strategice. În plus, energia costisitoare, birocrația excesivă și fragmentarea pieței unice limitează inovația și investițiile. Busola UE pentru redobândirea competitivității vine ca răspuns la aceste provocări, stabilind un cadru de acțiune bazat pe trei piloni fundamentali și cinci factori orizontali care trebuie îmbunătățiți pentru a asigura o creștere sustenabilă și incluzivă a economiei europene.
Ce propune Busola Competitivității?
- a) Pilonii transformării economice:
- Închiderea decalajului de inovare:
- UE trebuie să își stimuleze capacitatea de inovare prin sprijinirea start-up-urilor, facilitarea accesului la finanțare și reducerea barierelor birocratice.
- Se propun inițiative precum AI Gigafactories și strategii dedicate pentru domenii emergente precum biotehnologia, materialele avansate și tehnologiile cuantice.
- Crearea unui „Regim 28” care să permită start-up-urilor să opereze sub un set unic de reguli în întreaga UE.
- Un plan integrat pentru decarbonizare și competitivitate:
- Energie mai accesibilă și politici care să sprijine industria energointensivă, inclusiv un Plan de Acțiune pentru Energie Accesibilă și un Accelerator Industrial pentru Decarbonizare.
- Promovarea unui Acord Industrial Verde care să transforme decarbonizarea într-un avantaj competitiv, și nu într-o povară economică.
- Reducerea dependențelor strategice și creșterea securității economice:
- Crearea de parteneriate pentru aprovizionarea cu materii prime critice și energie curată.
- Implementarea unui sistem de achiziții publice care să favorizeze tehnologiile strategice europene.
- Consolidarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de importuri din afara UE.
- b) Cei cinci factori orizontali pentru stimularea competitivității:
- Simplificare și debirocratizare: reducerea sarcinilor administrative și accelerarea accesului la fonduri UE.
- Valorificarea pieței unice: eliminarea barierelor care împiedică libera circulație a bunurilor, serviciilor și forței de muncă.
- O Uniune a economiilor bazate pe investiții și economii: facilitarea capitalului privat pentru investiții în inovare și infrastructură.
- Sprijinirea forței de muncă și a competențelor: integrarea noilor tehnologii în educație și formarea profesională.
- Coordonarea politicilor între statele membre: crearea unor mecanisme mai eficiente de armonizare a măsurilor economice la nivel european.
Impactul asupra IMM-urilor și economiei românești
Pentru România, implementarea măsurilor din Busola UE pentru redobândirea competitivității nu este doar o necesitate, ci o oportunitate strategică pentru a sprijini dezvoltarea economică pe termen lung. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale, contribuind în mod semnificativ la crearea locurilor de muncă și la dinamismul pieței. Acestea trebuie să fie susținute prin politici coerente care să le permită să se adapteze noilor cerințe economice impuse de tranziția verde, digitalizare și integrarea pe piețele internaționale.
Un aspect esențial este sprijinul financiar și accesul facilitat la resurse, care să permită IMM-urilor să adopte tehnologii inovatoare, să își optimizeze procesele și să devină mai competitive pe plan european. Propunerile venite din partea Organizației Femeilor Antreprenor (OFA) și a Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) includ măsuri specifice, menite să răspundă acestor nevoi esențiale:
- EcoVoucher: un program de sprijin financiar care acoperă costurile auditurilor energetice și implementarea măsurilor de eficiență energetică. IMM-urile care accesează acest program pot reduce consumul de energie și, implicit, costurile operaționale, devenind mai sustenabile și mai atractive pentru partenerii comerciali și investitori.
- GarantEnergy: un fond de garanții destinat sprijinirii investițiilor în tehnologii verzi, astfel încât IMM-urile să poată accesa mai ușor finanțarea necesară pentru tranziția către un model economic sustenabil. Acest fond reduce riscurile pentru creditori și stimulează investițiile private.
- InovaEco: un program de granturi nerambursabile care susține adoptarea soluțiilor tehnologice inovatoare, digitalizarea proceselor de producție și creșterea eficienței operaționale a IMM-urilor. Prin acest program, companiile mici și mijlocii pot investi în software avansat, robotică, automatizări și alte tehnologii emergente care le vor spori productivitatea și competitivitatea pe piață.
Aceste măsuri nu doar că sprijină IMM-urile în adaptarea la noile cerințe economice, dar le oferă și un avantaj competitiv pe termen lung, facilitându-le accesul la piețele externe și integrarea în lanțurile valorice europene. Astfel, România poate valorifica la maximum oportunitățile oferite de Busola UE pentru redobândirea competitivității și poate transforma provocările actuale în factori de creștere economică sustenabilă.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
România și Busola UE: ce trebuie făcut?
Pentru ca România să își maximizeze beneficiile din această strategie europeană, este necesar să adopte un set de măsuri concrete și bine direcționate. Pe lângă inițiativele de sprijinire a IMM-urilor, este esențială o abordare strategică la nivel național, care să creeze un mediu de afaceri stabil și predictibil.
Printre cele mai importante direcții de acțiune, ar trebui să se numere:
- Crearea unui mediu de afaceri predictibil și favorabil investițiilor: Stabilitatea legislativă și fiscală este esențială pentru încurajarea antreprenoriatului local și pentru atragerea capitalului străin. România trebuie să asigure un cadru de reglementare clar, fără schimbări bruște și imprevizibile, care să afecteze încrederea investitorilor și planurile de dezvoltare ale IMM-urilor.
- Dezvoltarea infrastructurii digitale și energetice: Tehnologia și accesul la energie ieftină și sustenabilă sunt factori esențiali pentru competitivitatea economică. Guvernul trebuie să investească în extinderea rețelelor de fibră optică, în dezvoltarea soluțiilor de energie regenerabilă și în modernizarea infrastructurii critice, astfel încât IMM-urile să poată opera într-un mediu optimizat pentru creștere și inovare.
- Reducerea barierelor birocratice: Procedurile administrative excesive și reglementările complexe sunt un obstacol major pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Este necesară o reformă profundă care să simplifice accesul IMM-urilor la fonduri europene, să digitalizeze interacțiunea dintre companii și instituțiile publice și să reducă timpii de aprobare pentru proiectele de investiții.
- Integrarea în lanțurile de valoare europene și atragerea de investiții străine: România trebuie să își consolideze poziția pe piața europeană prin atragerea de investiții în sectoare strategice precum tehnologia, energia regenerabilă și industria manufacturieră avansată. IMM-urile românești trebuie sprijinite pentru a deveni furnizori competitivi în lanțurile de aprovizionare ale marilor companii europene
Concluzii:
Busola UE pentru redobândirea competitivității nu este doar un document strategic, ci o foaie de parcurs esențială pentru viitorul economic al Europei. Într-o lume marcată de schimbări rapide și de concurență globală acerbă, statele membre trebuie să acționeze împreună pentru a transforma această viziune în realitate.
Pentru România, această inițiativă oferă o oportunitate unică de a-și moderniza economia, de a sprijini tranziția IMM-urilor către digitalizare și sustenabilitate și de a deveni un jucător relevant pe piața europeană și globală. Implementarea rapidă și eficientă a măsurilor propuse poate face diferența între o economie stagnantă și una dinamică, capabilă să prospere în peisajul economic global în continuă schimbare. Dacă România reușește să transforme aceste provocări în avantaje competitive, viitorul său economic va fi unul mai stabil, mai inovator și mai incluziv.
Propunerile Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) și ale Organizației Femeilor Antreprenor (OFA) cu privire la IMM-urile românești și competitivitatea sustenabilă, pe teme:
- Priorități pentru IMM-uri
- Eficiență energetică
- Sustenabilitate în industrie
- Raportul Draghi și IMM-urile din România
- Digitalizare
- Mediu/ sustenabilitate/ eficiență energetică
- Stabilitate financiară
- Reducerea disparităților regionale
Ana-Maria Icătoiu are 20 de ani de experiență în domeniul proiectelor de private investiții, al dezvoltării sustenabile, al independenței și eficienței energetice, al proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare. Este vicepreședinta Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), prim vicepreședinta Organizației Femeilor Antreprenor (OFA)
Opiniile exprimate în această rubrică nu reprezintă neapărat poziția redacției.
