Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, spune că nu există nicio scrisoare suplimentară a Comisiei Europene prin care executivul comunitar ar fi cerut reducerea deficitului bugetar.
La începutul acestei săptămâni, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor în guvernul Ciolacu, le-a transmis colegilor din conducerea PNL că a primit vinerea trecută o scrisoare de la Comisia Europeană care cere scăderea deficitului bugetar, în caz contrar urmează să suspende o parte din fondurile europene de coeziune, au declarat pentru G4Media surse liberale.
Miercuri dimineață, Adrian Câciu a declarat că “nu există o altă scrisoare decât raportul pe care anual Comisia Europeană îl face, recomandările de țară pe care Comisia Europeană le dă către fiecare stat membru. În mai am avut aceste recomandări, dvs. le-ați avut pe presă, eram încă ministru de finanțe. Ne place să facem un subiect nou, pe ceva care deja era din din luna mai.”
În ceea privește nivelul deficitului bugetar, care a ajuns după 5 luni la nivelul de 2,32% din PIB, ministrul Adrian Câciu spune că executivul își va respecta țintele asumate, adică 4,4% în acest an, și sub 3 la sută anul viitor.
“Avem un deficit pe care ni l-am asumat de la început de an. La șase luni, deficitul programat era 2,6% și o să fim sub acest deficit. Evident, este un deficit mare. Evident, Guvernul, și când eram ministru de finanțe, trebuie să ia măsuri și a luat o serie de măsuri pentru a reduce presiunea pe deficit. De ce trebuie să reducă presiunea pe deficit dincolo de ceea ce a programat? Pentru că între timp s-au manifestat ceea ce vă spuneam de la începutul anului și de anul trecut, factorii recesioniști care se manifestă în vest și automat creșterile economice din satele din Europa au un o legătură directă, pentru că avem schimburi comerciale cu ceea ce se întâmplă în România. Adică ai o încetinire a situației economice și atunci ar trebui să te să te adaptezi. Nu este absolut nimic nou.”
România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR).
România a intrat în 2020 în procedura de deficit excesiv după perioada în care Liviu Dragnea a controlat guvernele PSD și a cheltuit mult peste încasări. Prin această procedură, România trebuie să revină la un deficit sub 3% din PIB. Pentru acest an și-a propus un deficit de 4,4 la sută, după ce în 2022 a avut un deficit de 5,68%.
În ceea ce privește condițiile puse pentru accesarea fondurilor europene, ministrul Câciu spune că aceste nu sunt o noutate, sunt prevăzute în regulamentele europene, dar recunoaște însă că tranșa a treia din PNRR, de circa 3 miliarde de euro, e condiționată de reforma pensiilor speciale.
“Automat, după cum știți, fiecare cerere de plată are în spate o serie de jaloane și ținte. Pe cererea de plată numărul trei avem, de exemplu, reforma pensiilor speciale. Avem deja legea aprobată de către Parlament la momentul acesta, așteptăm să vedem care este decizia Curții Constituționale. Din ceea ce a declarat și domnul prim-ministru, în cazul în care Curtea Constituțională va avea o opinie și nu va fi să spun de acord întru totul cu această legislație, o să facem în așa fel încât să existe o sesiune extraordinară în Parlament. Noi ne dorim ca luna septembrie să fie luna în care depunem cererea de plată, numărul trei, să putem depune această cerere.” a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.