România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR).
România a intrat în 2020 în procedura de deficit excesiv după perioada în care Liviu Dragnea a controlat guvernele PSD și a cheltuit mult peste încasări. Prin această procedură, România trebuie să revină la un deficit sub 3% din PIB.
Problema majoră e că, deși România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 4,4 din PIB, datele primelor luni arată o realitate neagră. Lucian Heiuș, fostul șef al ANAF, a anunțat în luna mai, la momentul demisiei din funcție, un deficit de încasări la bugetului statului de 8,9 miliarde de lei. Este vorba despre o diferență între încasările efective pe primele cinci luni și încasările programate de ministerul finanțelor pentru aceeași perioadă. Deficitul după primele cinci luni a depășit deja 2,3% din Produsul Intern Brut. În aceste condiții, analiștii estimează un deficit de peste 5% din PIB în acest an.
În plus, România trece printr-o perioadă de tensiuni sociale, în care numeroși angajați fac greve și cer majorări salariale, iar anul viitor urmează patru rânduri de alegeri.
România a mai fost în procedură de deficit excesiv în 2009, la momentul începerii crizei financiare globale.