Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
Obligativitatea camerelor de a se înregistra într-un Registru Naţional administrat de Camera Naţională însăşi, precum şi depunerea unui raport anual de activitate care să ateste îndeplinirea obiectivelor, sub sancţiunea lichidării entităţii, limitează dreptul fundamental la libertatea de asociere, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ Italiană din România (CCIPR), citați de Agerpres. În urmă cu câteva zile, Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a semnalat o nouă tentativă de a subordona Camerei Naţionale structurile asociative asimilate camerelor de comerţ bilaterale.
Conform reprezentanților camerei italiene, în baza proiectului de lege pentru reglementarea camerelor de comerţ bilaterale şi nebilaterale, care completează Legea Camerelor de Comerţ din România nr 335/2007, se introduce obligativitatea camerelor de a se înregistra într-un Registru Naţional care este administrat de Camera Naţională însăşi, precum şi să depună un raport anual de activitate care să ateste îndeplinirea obiectivelor, sub sancţiunea lichidării entităţii.
“În opinia noastră, această tipologie limitează dreptul fundamental la libertatea de asociere, consacrat în Constituţia României, precum şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Considerăm că această abordare în care o entitate privată deţine controlul asupra altei entităţi private pune în pericol grav natura democratică a libertăţii de asociere”, se menţionează în comunicat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Reprezentanţii Camerei Italiene susţin că, de când proiectul a fost aprobat de Senatul României şi este examinat de comisiile Camerei Deputaţilor, CCIPR, împreună cu alte 10 asociaţii din lumea afacerilor, a cerut eliminarea oricărei prevederi care pune în pericol funcţionarea libertăţii asociative, acordând unele atribuţii care depăşesc sfera de activitate a Camerei Naţionale.
Scrisoarea comună semnată de CCIPR împreună cu alte 10 organizaţii, prezintă în detaliu argumentele respingerii acestor prevederi.
CCIPR înfiinţată în 1994 şi recunoscută de Guvernul italian în 2004, face parte din sistemul Assocamerestero, la care aderă peste 80 de Camere de Comerţ Italiene din Străinătate (CCIE), din peste 60 de ţări din lume.
Conform sursei citate, CCIPR este supusă unui control de gestiune de către reprezentanţa diplomatică prezentă în teritoriu (Ambasada Italiei la Bucureşti) şi unei examinări economice şi administrative de către Ministerul Dezvoltării Economice Italiene (MISE), prin rapoarte pe care instituţia este obligată să le furnizeze.
“Recunoaşterea de către statul italian – şi funcţionarea ulterioară a aceleiaşi asociaţii ca şi Cameră de Comerţ bilaterală – a avut loc pe baza unui statut aprobat de instanţele judecătoreşti şi care stabileşte mecanisme clare de raportare. Din aceste motive, CCIPR a decis să semneze împreună cu alte camere un document critic al noii iniţiative adresat celor mai înalte autorităţi ale statului. Efectuând o analiză la nivel european, nu am identificat o altă situaţie similară şi anume în cazul în care o Cameră Naţională de Comerţ are un rol de ‘supraveghere’ în raport cu camerele bilaterale prezente pe acel teritoriu sau în orice caz cu asociaţiile de afaceri. La fel, în alte ţări camerele de comerţ bilaterale ale României nu sunt supuse camerelor naţionale.”, se mai precizează în comunicat.
Potrivit unui comunicat transmis joi de reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Camera Naţională nu încearcă şi nici nu îşi doreşte să subordoneze pe nimeni, dimpotrivă, îşi menţine deplina apreciere instituţională pentru toate entităţile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relaţiilor comerciale bilaterale şi, implicit, al diplomaţiei economice.
Precizările CCIR au venit în urma informaţiilor transmise joi de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România), care a semnalat o nouă tentativă de a subordona Camerei Naţionale structurile asociative asimilate camerelor de comerţ bilaterale printr-o serie de prevederi din Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022).
Totodată, CCIR menţionează că niciuna dintre acestea şi, de asemenea, nici orice altă organizaţie asociativă înfiinţată în scop de cameră bilaterală în România nu vor fi afectate de evidenţierea propriilor rezultate, concrete şi recunoscute, vizând exclusiv relaţiile bilaterale într-un registru ţinut de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Potrivit sursei citate, noua reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune întărirea rolului şi a importanţei Camerei Naţionale în efortul de relansare a diplomaţiei economice şi, în egală măsură, a modalităţilor de gestionare a situaţiei camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidenţă şi sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaţionalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investiţiilor străine directe în România şi, implicit, reducerea deficitului comercial.
AmCham România a semnalat joi, într-un comunicat, o nouă tentativă de a subordona Camerei Naţionale structurile asociative asimilate camerelor de comerţ bilaterale şi a solicitat renunţarea la acest demers care denaturează şi îngrădeşte mediul asociativ din România.
AmCham Romania consideră că acest demers profund nedemocratic şi inechitabil prin care o entitate privată primeşte o poziţie privilegiată şi puteri discreţionare faţă de alte entităţi private, este un precedent periculos şi afectează negativ chiar şi scopul declarat, acela de sprijinire a mediului de afaceri şi de atragere de investiţii.
Vezi și: