Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României/ Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban (foto), transmite că proiectul din Parlament privind modificarea legii camerelor de comerț din România nu vrea să subordoneze pe nimeni, ci are rol de a întări rolul instituției în efortul de relansare a diplomației economice. Răspunsul vine după ce mai mulți parlamentari PSD, PNL și UDMR au inițiat schimbări la lege, care dau mandat fără limită pentru președintele și vicepreședinții CCIR și obligă toate camerele bilaterale de comerț din România să se subordoneze CCIR, să se înscrie într-un registru al camerelor bilaterale ținut de CCIR și să raporteze acestei instituții activitatea, altfel putând fi sancționate cu retragerea avizului și dizolvare. Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a atras atenția că aceste prevederi reprezintă restrângeri aduse dreptului la libera asociere.
„Camera Națională nu încearcă și nici nu își dorește sa subordoneze pe nimeni, dimpotrivă, își menține deplina apreciere instituțională pentru toate entitățile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relațiilor comerciale bilaterale și, implicit, al diplomației economice”, arată răspunsul CCIR.
CCIR afirmă că „noua reglementare propune întărirea rolului și a importanței Camerei Naționale în efortul de relansare a diplomației economice și, în egală măsură, a modalităților de gestionare a situației camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidență și sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului comercial”.
CCIR mai transmite că există inițiative care, după înființarea unei camere bilaterale, bazată pe o oportunitate sau conjunctură favorabilă de moment, o abandonează și nu mai desfășoară nici o activitate specifică. „Entitatea, denumită cameră bilaterală sau asociație cu scop asimilat, continuă însă să existe din punct de vedere juridic, în condițiile în care nu este dizolvată și lichidată, ocupând în acest fel locul unei alte inițiative prin care s-ar putea relansa și dezvolta cu adevărat relațiile economice bilaterale”, arată instituția.
Comunicatul integral:
Legea nr. 335 a camerelor de comerț din România, în vigoare din 2007, dispune că la cererea de înregistrare (în registrul asociațiilor și fundațiilor) se va anexa avizul ministerului de resort și avizul Camerei Naționale.
Potrivit aceleiași legi, Camerele bilaterale sunt create în scopul dezvoltării relaţiilor economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi al promovării, apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.
Scopul și considerentele proiectului de modificare a Legii nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022) din perspectiva camerelor bilaterale sunt prezentate pe larg în expunerea de motive, publică pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului, care descrie situația actuală și oportunitatea unei noi reglementări.
Cu toate că legea prevede în mod expres şi limitativ cine are dreptul de a utiliza în denumire sintagma “cameră de comerţ”, Camera Națională/CCIR a constatat multe cazuri în care există entități juridice, unele înregistrate în registrele publice anterior apariției actualei reglementări, unele înregistrate ulterior, care au în denumire sintagma de “cameră de comerţ” și care, deși scopul statutar declarat și asumat este același cu cel prevăzut de lege, nu este exercitat și nici dovedit prin activitățile specifice care să le ateste rațiunea de a exista.
Există, de asemenea, situații în care entități cu scopul declarat statutar ca fiind corespunzător celui prevăzut de lege, reușesc să “evite” legea prin adoptarea unor denumiri de genul “camera de diplomație economică” și derivatele acesteia, care nu au altă menire decât aceea de a nu mai trece prin procedurile de verificare specifice acordării avizelor cerute de lege (anexa avizul ministerului de resort şi avizul Camerei Naționale) și, implicit, să nu poată fi verificate din perspectiva desfășurării activităților specifice potrivit scopului declarat.
În temeiul legii, CCIR a solicitat, în mod repetat, entităţilor juridice care sunt organizate şi funcţionează drept camere bilaterale situația juridică actualizată, rapoartele de activitate pentru anii anteriori, activitățile și acțiunile majore întreprinse în ultimii ani care privesc dezvoltarea relaţiilor economice ale României cu statul pentru care au fost înființate, planul de activitate şi dezvoltare pentru anul în curs, realizările concrete privind dezvoltarea relațiilor economice ale României cu statele pentru care au fost înființate, şi modul privind promovarea, apărarea şi susţinerea intereselor economice ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate.
În procesul de eficientizare a componentei de diplomație economică, analizele CCIR (fundamentate pe colaborarea interinstituțională cu Ministerul Afacerilor Externe, ministerul reprezentativ pentru mediul de afaceri, precum şi cu reprezentanțele diplomatice ale diverselor țări) au relevat în multe cazuri lipsa totală de activitate (sau chiar de răspuns la solicitările CCIR) din partea unor Camere bilaterale (sau entități asimilate) pe relațiile cu țările pentru care au fost constituite, indiferent de momentul dobândirii personalității juridice de către acestea raportat la momentul apariției reglementării prin legea camerelor de comerț din România, în anul 2007.
Prin raportare la dispoziția legală referitoare la faptul că pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleași state, o problemă reală apare atunci când există o inițiativă de înființare a unei Camere bilaterale, în contextul arătat, în care există deja înființată o asemenea entitate (înregistrată în registrele publice având scopul statutar corespunzător celui de cameră bilaterală conform legii), dar care nu mai desfășoară nici o activitate specifică prin raportare la cel puțin ultimul an de existență. Urmarea este că o nouă cameră bilaterală nu se poate constitui atât timp cât este în ființă, potrivit registrelor publice, cea preexistentă, care nu desfășoară activitate și, implicit, nu respectă scopul potrivit căruia funcționează și, implicit, nu este dizolvată, lichidată și, în final, radiată din registrele publice.
În actualul context legislativ, CCIR a promovat pe rolul instanțelor de judecată multiple cereri având ca obiect obligația de schimbare a denumirii acestor entităţi prin eliminarea din denumire a sintagmei camera de comerţ. Cererile CCIR au fost admise, însă ducerea la îndeplinire a dispozitivelor hotărârilor astfel pronunțate nu a fost posibilă motivat de faptul că nu s-a putut proceda la executarea silită în condițiile în care persoanele juridice în cauză erau inexistente în fapt, ministerul de resort (în acest caz Ministerul Justiției) neavând o bază legală pentru ducerea la îndeplinire a dispozitivelor unor astfel de hotărâri. O altă abordare a situației arătate a fost solicitarea de către CCIR a dizolvării pe cale judecătorească a respectivelor asociații – camere de comerţ bilaterale, aceste cereri de dizolvare având câștig de cauză, fiind pronunțate hotărâri definitive prin care s-a dispus dizolvarea solicitată. Nefiind și lichidate, entitățile și-au continuat existența, blocând astfel posibilitatea înființării unei alte camere bilaterale.
Astfel cum au constatat în mod repetat instanțele de judecată, consecința imediată a nerespectării dispozițiilor legale de către entitățile care poartă în denumire sintagma “cameră de comerț” constă atât în crearea unei confuzii în mediul relațiilor economice între organizațiile autonome recunoscute având utilitate publică cât și afectarea imaginii si renumelui celorlalte asemenea organizații inclusiv a celorlalte camere de comerț care au fost înființate și funcționează cu respectarea dispozițiilor legale în materie. De aceea, pentru entitățile juridice constituite ca și camere de comerț bilaterale, scopul avut în vedere de legiuitor a fost unul de strictă interpretare transpus prin dispozițiile imperative ale legii în sensul că “pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleaşi state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înfiinţate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie România”.
Noua reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune întărirea rolului și a importanței Camerei Naționale în efortul de relansare a diplomației economice și, în egală măsură, a modalităților de gestionare a situației camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidență și sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului comercial.
Pentru considerentele arătate, prevăzute pe larg, după cum arătam anterior, în instrumentul de motivare al proiectului legislativ, reglementarea propusă nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociative consacrate sau drepturilor acestora așa cum sunt garantate de Constituție.
Proiectul de lege se referă exclusiv la acele inițiative, care, după înființarea unei camere bilaterale, bazată pe o oportunitate sau conjunctură favorabilă de moment, o abandonează și nu mai desfășoară nici o activitate specifică. Entitatea, denumită cameră bilaterală sau asociație cu scop asimilat, continuă însă să existe din punct de vedere juridic, în condițiile în care nu este dizolvată și lichidată, ocupând în acest fel locul unei alte inițiative prin care s-ar putea relansa și dezvolta cu adevărat relațiile economice bilaterale.
Camera Națională nu încearcă și nici nu își dorește sa subordoneze pe nimeni, dimpotrivă, își menține deplina apreciere instituțională pentru toate entitățile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relațiilor comerciale bilaterale și, implicit, al diplomației economice.
Registrul camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus în proiectul aflat în Parlament, nu are altă menire decât aceea de a evidenția rezultatele urmărite constând în dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului comercial.
Rezultatele activității specifice Camerei de Comerț Americană în România, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerț pentru Belgia, Luxemburg, România și Moldova, Camerei de Comerț Româno-Britanică, Camerei de Comerț Elveția-România, Camerei Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România, Camerei de Comerț Italiană pentru România, Camerei de Comerț Româno-Olandeză, Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Consiliului Investitorilor Străini, precum și ale Romanian Business Leaders, sunt pe deplin apreciate și recunoscute de către comunitatea de afaceri din România și, implicit, de către CCIR, Camera Națională care își dorește să mențină în continuare bunele relații de colaborare cu acestea.
În acest context, suntem convinși că niciuna dintre acestea și, de asemenea, nici orice altă organizație asociativă înființată în scop de cameră bilaterală în România nu vor fi afectate de evidențierea propriilor rezultate, concrete și recunoscute, vizând exclusiv relațiile bilaterale într-un registru ținut de Camera de Comerț și Industrie a României.