Statele membre UE şi-au exprimat joi la summitul de la Bruxelles punctele de vedere diferite cu privire la eventuala includere a energiei nucleare pe lista investiţiilor “verzi”, în condiţiile în care liderii aşteaptă încă o decizie din partea Comisiei Europene cu privire la acest subiect, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Uniunea Europeană este pe punctul de a finaliza partea de climă din taxonomia sa privind finanţarea sustenabilă, o reglementare inovatoare care vizează direcţionarea capitalului privat dinspre activităţile economice poluante spre cele pe care UE le consideră a fi prietenoase cu mediul.
“Suntem împotriva aşa-numitei greenwashing a energiei nucleare. Avem şi aliaţi, precum Luxemburg, dar desigur şi oponenţi puternici care sunt în favoarea energiei nucleare”, a declarat cancelarul austriac, Karl Nehammer la sosirea sa la summitul liderul UE.
“Polonia susţine cu tărie posibilitatea finanţării investiţiilor în gaze naturale şi energie nucleară. Alţi au îndoieli cu privire la acest subiect însă Polonia este în mod clar pentru şi astăzi voi spune acest lucru în mod răspicat pentru a fi inclus şi în concluziile summitului”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Potrivit unor surse, Comisia Europeană ar putea dezvălui în data de 22 decembrie planul său cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale şi a proiectelor din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor “verzi”. Însă executivul comunitar nu a reuşit să rezolve disputa internă dintre statele membre, inclusiv între Franţa şi Germania, care au opinii divergente cu privire la aceste tipuri de energie.
Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.
Gazele naturale constituie un alt subiect care provoacă diviziuni între ţările care susţin că au nevoie de acest gen de combustibil pentru a putea renunţa la cărbunele mai poluant şi statele care susţin că acordarea etichetei de investiţii verzi pentru un combustibil fosil cum sunt gazele naturale afectează credibilitatea taxonomiei.
Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept “verzi” dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică.
La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor “verzi”. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor “verzi” până la finele acestui an.
“Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie care a fost semnată în octombrie de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.