Care va fi impactul pachetului „Sprijin pentru România” în agricultură și industrie alimentară? Câteva măsuri bune, dar nu suficiente/ Reprezentanții sectorului speră că salariul minim de 3.000 de lei va opri „hemoragia” de forță de muncă

Agricultura

Stabilirea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţiilor, e o măsură cerută și așteptată de jucătorii din sector de multă vreme. Vorbim despre unul dintre marii angajatori din România, un sector deja puternic afectat de creșterile de costuri, cu ferme în mediul rural, salarii mici și hemoragie de forță de muncă, cu oameni plecați în căutare de salarii mai mari în afara țării. Așa că cei 3.000 de lei reprezintă o speranță pentru cei din industrie. Sprijinul pentru procesare reprezintă o altă măsură care ar putea avea efecte benefice, în condițiile în care România e mare producător agricol, care stă prost însă la gestionarea resurselor. Care sunt măsurile din pachetul Sprijin pentru România cu impact pentru agricultură și industrie alimentară și limitele sale? Explică pentru Economedia reprezentanții industriei. Există câteva măsuri bune, dar nu suficiente pentru a acoperi creșterea costurilor și problemele din piață.

Guvernul a anunțat ieri lista completă cu măsuri de sprijin pentru populație și companii. Adică un pachet de ajutoare, vouchere și subvenții, în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde lei – fonduri europene și 8,3 miliarde lei – buget de stat

Printre măsuri: ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilități și 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire.

O serie de puncte din pachetul de sprijin se referă la agricultură și industrie alimentară:

  • Sprijin pentru procesarea producţiei agricole. Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat prin bugetul MADR
  • Capitalizarea Casei de Comerţ UNIREA pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare de bază. Suma estimată: 100 milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul MADR.
  • Stabilirea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţii.
  • 300 de milioane euro grant capital de lucru pentru fermieri

Din pachetul de măsuri adoptate, o importanță foarte mare o are punctul care vizează salariul minim în domeniu, spune Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta.

„Impunerea salariului minim de 3.000 de lei e o mulțumire sufletească, o măsură pe care am susținut-o de la început. În domeniul nostru, am pierdut foarte multă forță de muncă calificată, iar nivelul de cunoștințe a scăzut dramatic. Acești bani în plus înseamnă posibilitatea de a aduce oameni în industrie și venituri mai mari. Sperăm că, într-o perioadă de timp, pornind de la aceste măsuri, o parte din forța de muncă să se întoarcă în România. Dar ar trebui făcută și o campanie serioasă de promovare”, spune Frumosu.

Sunt niște măsuri bune, dar nu aș putea zice că sunt suficiente pentru a acoperi creșterea prețurilor: creșterea prețurilor la materie primă, la energie, combustibil. Dar ar putea ajuta la păstrarea unor afaceri în industria alimentară”, consideră Frumosu.

O măsură privită cu oarecare rezerve e reînvierea Casei de Comerț Unirea (înființară de Dăncilă și Daea), căreia i se vor aloca 100 de milioane de euro.

„Nu e simplu de realizat, iar implicarea statului nu e un lucru neaparat bun. Dar… în condițiile în care statul se implică să adune marfa de la micii producători, să o depoziteze și să o revândă – asta ar putea însemna un lucru bun pentru aceștia, să nu rămână micii fermieri cu producția și să se organizeze în funcție de cerere. Fermierii din România, din păcate, nu prea vor să se asocieze, deși asta ar aduce eficiență în administrarea afacerilor din domeniu”, spune reprezentantul Sindalimenta.

Ioan Ladoși, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, consideră că sprijinul pentru companii în privința costurilor cu energia ar fi foarte binevenit. „Dacă acest lucru se implementează și devine funcțional”, precizează acesta. „În sectorul nostru, aceste costuri au crescut foarte mult, suntem cu prețul de vânzare la poarta fermei sub costul de producție. Mulți dintre membrii noștri au ferme de reproducere – acolo e ca la maternitate, nu îți permiți să oprești căldura. Implementarea unei astfel de măsuri ar ajuta la supraviețuirea fermelor”, menționează Ladoși.

În ceea ce privește salariul minim, această măsură a fost susținută de când a fost pusă în discuție.

„Și noi, ca alte domenii, ne confruntăm cu o penurie extrem de serioasă a forței de muncă. În acest fel, sperăm că vor exista alte păreri despre ceea ce înseamnă să vii să lucrezi într-o fermă din România, ar trebui să reprezinte un motiv de atracție. Apoi, majoritatea fermelor noastre sunt în mediul rural, deci vorbim de o măsură care ar avea și impact social”, a spus Ladoși.

Organizațiile de fermieri cer această măsură de 2-3 ani, spune și Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR).

„Lipsa forței de muncă în agricultură e imensă. Mă aștept să vedem un impact chiar pe termen scurt, sperăm că, dacă salariile vor fi mai mari, oamenii vor prefera să rămână să muncească în țară, nu să plece la cules de căpșuni în Spania”, spune Cionga. Sprijinul pentru procesarea producţiei agricole e, de asemenea, unul cu efect în domeniu. „România e un mare producător agricol, dar procesarea e deficitară. Să ne gândim doar că exportăm floarea soarelui și importăm ulei. Sprijinul pentru acest segment reprezintă o măsură bună și, alături de oportunitățile aduse de fondurile europene, ar putea aduce un impact semnificativ”, spune Cionga.

Impozitarea muncii e excesivă în România, iar inflația e marele pericol, consideră Sorin Minea, președintele Federației Patronale Române din Industria Română (Romalimenta) și președintele Angst, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri de la noi. Iar „pachetul pentru România” nu prea atinge aceste subiecte.

„Dacă se dau mai mulți bani într-o țară săracă e o chestie bună, în principiu. Cu împărțirea banilor e însă o chestie discutabilă. Marele pericol e inflația acum, iar în inflație scăderea impozitelor e soluția. Salariul minim de 3.000 de lei e o măsură pe care am susținut-o. Exista deja precedentul din construcții, iar industria alimentară e cel mai mare angajator din România. Avem o problemă cu forța de muncă, dar creșterea salariilor, cu aceleași impozite aplicate, ar fi dus la creșterea prețurilor. În industria noastră, salariul reprezintă cam 17-20% din costuri, așa că majorarea salarială poate avea impact mai mare decât creșterile la energie. Această măsură – cu cei 3.000 de lei salariu minim – e singura cale în care îmi pot păstra oamenii, să îi calific la locul de muncă, să măresc salarii cu un efort mai mic”, spune Minea.

O soluție mai bună ar fi fost, în opinia celor din industrie, neimpozitarea echivalentului salariului minim. „Măsura salariului minim de 3.000 de lei e o chestiune logică și justă. În rest, nu sunt mut de admirație în fața măsurilor sociale”, sintetizează Minea.

Sursă foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.