Casa de expediții Gopet România raportează o serie de întârzieri semnificative și modificări operaționale ca urmare a conflictului din regiunea Mării Roșii. Pe acest fond de instabilitate, compania anunță printr-un comunicat de presă că va investi într-un sistem nou de monitorizare a expedițiilor, care compară informațiile despre locația transporturilor simultan din trei surse independente – compania de transport maritim, datele obținute prin satelit și informațiile din port.
Compania speră că acest sistem va permite Gopet să furnizeze estimările clare ale orelor de sosire a livrărilor.
Pe fondul atacurilor rebelilor Houthi asupra navelor comerciale din Marea Roșie, comerțul internațional prin Canalul Suez, rută crucială pentru traficul global de transport, a fost perturbat. Criza a forțat navele să ocolească în jurul Capului Bunei Speranțe din Africa, extinzând traseele de transport cu mii de mile, dublând costurile de livrare și provocând întârzieri serioase.
Și Gopet România a fost nevoită să facă schimbări operaționale pentru a gestiona această situație dificilă și asigura continuitatea serviciilor pentru clienți.
“În această perioadă, am considerat deosebit de important să acționăm proactiv, motiv pentru care am decis sa investim într-un sistem nou de urmărire a expedițiilor, astfel încât să creștem acuratețea cu care putem comunica timpii de livrare care s-au mărit considerabil. Totodată, am căutat inclusiv variante alternative de încărcare, precum transportul feroviar. Acesta este un serviciu ce se încadrează ca timp de tranzit si preț între transportul maritim si cel aerian. În condițiile actuale de piață, si transportul aerian este o opțiune, mai ales când vorbim de loturi mai reduse de mărfuri și de nevoia de a primi la timp livrările într-un timp scurt; prin urmare, există clienți care preferă să achite tarife mai mari, însă să aibă o siguranță sporită asupra timpului de tranzit. În ultima perioadă, am avut întârzieri de peste 60 de zile pentru transportul maritim”, a declarat Iuliana Vârlănuță, Sea Business Development Manager, Gopet România.
Aceste decizii operaționale includ verificarea punctuală a fiecărui transport pentru a anticipa modificările de rută și întârzierile, extinderea rețelei de parteneri pentru a găsi cele mai bune opțiuni de încărcare și tranzit pentru clienți, explorarea de variante alternative de transport, cum ar fi transportul feroviar sau aerian, pentru a compensa întârzierile și incertitudinile din transportul maritim.
În ultimele luni, întreaga industrie s-a confruntat cu întârzieri constante în livrarea mărfurilor și modificări frecvente ale rutelor de transport, cauzate de schimbările politice și de securitate din zona Mării Roșii și ocolirea Africii. Acestea au avut un impact direct asupra operațiunilor și serviciilor oferite, generând o serie de dificultăți și provocări de adaptare la noul context.
Un alt efect observat este si congestionarea porturilor, un alt factor care pune presiune pe termenul de livrare. Operațiunile din port sunt întârziate, iar congestia din porturi se transmite automat și în trafic.
Toți acești factori au făcut ca Gopet România să se confrunte cu reale dificultăți în a furniza date de sosire estimative fiabile clienților, din cauza modificărilor frecvente ale rutelor de transport și a întârzierilor neprevăzute, acest lucru generând o lipsă de majoră predictibilitate, indicator deosebit de important în serviciile de transport.
O altă provocare majoră este modificarea constantă a timpilor de tranzit și a rutelor de livrare, fără informații suplimentare sau justificări din partea liniilor maritime.
În plus, ocolirea Africii a condus la zile suplimentare de tranzit: „Prin ocolirea Africii, dincolo de prețurile mărite, apar și zilele extra care se adaugă la cele inițiale de tranzit, undeva între 20 – 25 de zile, asta pentru că unele linii maritime decid asupra marjei de interes alocat unor porturi în detrimentul altora. Această deservire neconformă aduce după sine modificarea rutei inițiale la momentul încărcării unui container, iar asta ajunge să se traducă în zile și mai multe de întârziere.”, a explicat Iuliana Vârlănuță, Sea Business Development Manager, Gopet România.
„Evident că, în aceste condiții, nu mai putem vorbi de livrări just in time. Clienții trebuie să planifice cu și mai mult timp înainte pentru a se asigura că mărfurile vor ajunge la timp. De exemplu, dacă discutăm despre campanii de Crăciun sau Black Friday, companiile trebuie să se asigure că au locuri rezervate încă din mai sau, cel mai târziu, iunie.”
În momentul de față, un timp de tranzit din Sudul Chinei către România a ajuns la aproximativ 60 zile, față de 35-40 de zile cât obișnuia să fie în mod normal, iar din Nordul Chinei în România, un astfel de transport poate să ajungă și la 70 zile, pentru import. În ceea ce privește exportul, lucrurile stau similar, timpii de tranzit către destinațiile asiatice ajungând și până la aproximativ 85 – 90 zile. Ca urmare a măririi timpilor de tranzit și a insecurității generate de alegerea noilor rute, a fost sistat și serviciul de transport maritim direct.