Cât de mari erau prețurile gazelor și a energiei electrice în România, comparativ cu alte țări din UE, la finalul lui 2023

Facturile de energie electrică și gaze au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, în majoritatea țărilor din UE, după creșterea vertiginoasă urmare a conflictului din Ucraina, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă. De precizat că analiza nu vizează anul 2024, când situația s-a schimbat pentru România și prețurile au fost unele dintre cele mai mari din UE.

În a doua jumătate a anului 2023, prețurile medii la energie electrică pentru consumatorii casnici din UE, au scăzut cu 3% (28,5 EUR la 100 kWh) în comparație cu prima jumătate a anului. Prețurile medii la gaze pentru gospodării în a doua jumătate a anului 2023 în UE au scăzut cu 5% (11,3 EUR la 100 kWh) în comparație cu prima jumătate a anului 2023.

Prețurile gazelor naturale în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai ridicate în Suedia, Irlanda și Țările de Jos și cele mai scăzute în Ungaria, Croația și România. Prețul gazelor naturale pentru gospodăriile din Suedia a fost de peste șase ori prețul practicat în Ungaria și cu 84 % mai mare decât prețul mediu UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

România a avut în semestrul II 2023 al treilea cel mai mic preț la gaze naturale din UE pentru consumatorii casnici.

Creșterea mai mare a prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici între Semestrul II 2023 și Semestrul II 2022 au fost în Lituania (67,7 %), Polonia (24,3 %) și Slovacia (22,4 %). Cele mai mari scăderi în aceeași perioadă au fost în Grecia (-42,1 %), Danemarca (-41,3 %) și Bulgaria (-40,1 ​​%). Costul energiei a fost principalul motor al schimbărilor de preț al gazelor.

Prețurile energiei electrice au scăzut în 13 țări din UE în a doua jumătate a anului 2023. Scăderile de preț au rezultat din dinamica pieței, dar au fost parțial compensate prin reducerea sau eliminarea măsurilor de reducere a consumului la nivel național.

În moneda națională, cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pentru casnici a fost în Țările de Jos (+86%). Creșteri mari au fost înregistrate și în Cehia (+83%), Polonia (+35%) și Germania (+20%).  Scăderi mari ale prețului în moneda națională s-au înregistrat în Danemarca (-39%), Spania (-30%) și Suedia (-20%).

Exprimate în euro, prețurile medii la energie electrică pentru uz casnic în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai scăzute în Ungaria (11,3 EUR la 100 kWh), Bulgaria (11,9 EUR) și Malta (12,8 EUR) și cele mai ridicate în Germania (40,2 EUR), Irlanda (37,9 EUR). ) și Belgia (37,8 €).

România a avut în semestrul II 2023 al 5 cel mai mic preț la energie electrică din UE pentru consumatorii casnici.

Prețurile gazelor și energiei electrice în standardul puterii de cumpărare

Prețurile la gaz pentru consumatorii casnici în a doua jumătate a anului 2023 sunt prezentate în raportul EUROSTAT privind standardul puterii de cumpărare (PPS), grupând țările disponibile în șase categorii, cu categorii de prețuri la gaze variind de la peste 15 PPS la 100 KWh până la sub 6,5 PPS la 100 KWh. KWh. Povara finală pentru consumatori este calculată pe baza consumului propriu. Prețurile la gaz pentru 100KWh, exprimate în standardul puterii de cumpărare, au fost cele mai ridicate în Lituania (19,32 PPS), Suedia (17,85 PPS) și Portugalia (16,3 PPS). Cele mai mici prețuri la gaze bazate pe PPS au fost în Ungaria (5,1 PPS) și Luxemburg (6,5 PPS).

România a avut în semestrul II 2023 al 9 cel mai mic preț la gaze naturale din UE pentru consumatorii casnici raportat la puterea de cumpărare, conform EUROSTAT.

Prețurile la energie electrică pentru consumatorii casnici în a doua jumătate a anului 2023 sunt prezentate în standardul puterii de cumpărare (PPS) , grupând țările disponibile în șase categorii, cu categorii de prețuri la energie electrică variind de la peste 35 PPS la 100 KWh până la sub 15 PPS per 100 KWh. Povara finală pentru consumator depinde de propriul consum. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (38,7) și Cipru (37,9). Cele mai scăzute prețuri la energie electrică bazate pe standardul puterii de cumpărare au fost observate în Malta (14,3) și Luxemburg (15,4).

România a avut în semestrul II 2023 al 23 cel mai mic preț la energie electrică din UE pentru consumatorii casnici raportat la puterea de cumpărare, conform EUROSTAT.