Sursa foto: dreamstime
Mult trâmbițatul boicot al firmelor austriece din România, după votul negativ al Austriei pentru intrarea noastră în Schengen, nu este văzut ca o soluție bună de specialiștii în economie. Aceștia atrag atenția că această formă de protest îi va afecta, în primul rând, pe angajații români ai acestor mari companii.
Îndemnurile la boicot nu au mai fost răzlețe, ori doar din partea unor partide extremiste, precum AUR, ci au venit inclusiv de la lideri politici importanți ai partidelor din Coaliția de Guvernare. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a spus că nu va merge prea curând în Austria, iar europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, a lansat un apel autorităților și românilor să boicoteze Austria prin intermediul băncilor austriece din România.
„Companiile de stat să închidă conturile bancare la băncile austriece, românii să nu mai ruleze bani prin bănci austriece, să-i mute în bănci românești, franceze și germane”, a spus Rareș Bogdan într-o intervenție la Antena 3.
Afacerile marilor bănci austriece în România
Băncile austriece vizate sunt Raiffesen și BCR. Ambele au reacționat ieri după votul negativ al Austriei și după criticile venite din partea politicienilor și oamenilor de afaceri din România.
Raiffeisen, de exemplu, a ținut să sublinieze printr-o postare pe facebook că „Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă. În plus, în Raiffeisen Bank România lucrează 4.900 de angajaţi, în aproximativ 300 de sedii.”
BCR a reacționat prin vocea șefului Erste Group, Willi Cernko. Acesta a spus că „o decizie a Consiliului va avea un impact direct asupra a peste 5.000 dintre colegii mei și a peste 2,8 milioane dintre clienții noștri din România.” Și CEO-ul BCR, Sergiu Manea, a afirmat că BCR a susținut și susține în continuare aderarea României la Schengen și că banca va face tot ce ține de ea pentru a sprijini economia României.
Așadar, doar aceste două bănci angajează aproape 10.000 de oameni în România, angajați care ar putea fi afectați de boicot.
Pe lângă acest lucru, Raiffeisen Bank a mai subliniat și contribuția sa la dezvoltarea economiei românești prin taxe şi impozite care susţin bugetul de stat. Potrivit Raportului de sustenabilitate al băncii, în 2020 și 2021 a plătit circa 30 de milioane de euro anual.
În același timp, aceste bănci anunță profituri mari, de pe urma cărora profită, desigur, și statul care taxează profitul. Raiffeisen, de exemplu, a raportat, în primele nouă luni din 2022, un profit net de 920 de milioane de lei, în creştere cu 43% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior. Iar Grupul BCR a înregistrat un profit net de 1,539 miliarde de lei (312 milioane de euro) în primele nouă luni din acest an, în urcare cu 34,8% faţă de perioada similară din 2021.
Îndemnuri la boicot venite din mediul de afaceri, din sport și din politică
La îndemnurile la boicot au reacționat atât politicieni, dar și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Clubul de fotbal Universitatea Craiova a anunţat, joi, un „boicot total” al companiilor austriece partenere. Drept urmare, își va muta conturile de la Raiffeisen și nu va mai alimenta de la OMV Petrom.
Iar unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din vestul ţării, care este şi unul dintre cei mai importanţi fermieri din ţară, arădeanul Dimitrie Muscă, a dispus, joi după-amiază, închiderea tuturor conturilor firmelor sale la băncile austriece, ca semn de protest faţă de poziţia Austriei în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen.
În plus, Voicu Vușcan, administratorul companiei Elit Cugir, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din România, afirmă că firma pe care o conduce nu va mai prelungi niciun contract cu nicio firmă cu acționariat austriac.
În chestiunea boicotului s-a pronunțat și primarul Clujului, Emil Boc: „Ne trebuie calm, inteligență, diplomație și până la urmă vom rezolva. Sfidăm interesele Austriei. Dacă mă duc să-mi cumpăr benzină, aleg de unde să-mi cumpăr că am mai multe oportunități. Avem o opțiuni unde să ne depune banii, unde să ne petrecem vacanțele, weekendurile, avem opțiunea să jucăm inteligent”.
Cei care aleg să boicoteze OMV Petrom trebuie să știe că mai au alte patru mari companii de la care pot să cumpere carburanți – Rompetrol, Lukoil, MOL și Socar. Există și 19 benzinării Gazprom.
Însă Lukoil este companie rusească, MOL s-a aprovizionat din Rusia la prețuri preferențiale, iar Rompetrol și Socar spun că aduc țiței din Kazahstan și Azerbaidjan.
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum, atrage și ea atenția asupra opțiunilor de pe piața carburanților: „Când boicotați benzinăriile OMV și Petrom, să nu puneți din greșeală de la Gazprom, Lukoil sau MOL, totuși. Vedeți că legăturile companiilor cu regimul politic autoritar sunt mai puternice în țări ca Rusia, Ungaria, Kazakhstan sau Azerbaijan, în caz că vă gândiți chiar la Rompetrol sau Socar”, a scris ea pe Facebook.
În ceea ce privește afacerile OMV Petrom în România să menționăm că compania aproape 7.800 de angajați, iar în primele 9 luni din acest an a raportat un profit de peste 9 miliarde de lei.
Turismul la schi austriac
Un alt îndemn la boicot îl reprezintă anularea excursiilor la schi în Austria. Conform datelor transmise de ministerul Turismului, în anul 2019 aproximativ 370.000 de români îşi petreceau concediul în Austria, iar mai puţin de 40.000 de turişti din Austria îşi petreceau concediile în România.
Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu, a afirmat că nu recomandă acţiuni de boicot la adresa companiilor austriece, după votul negativ dat joi de Austria împotriva aderării României la spaţiul Schengen, considerând că aceasta va avea de pierdut într-un final. În opinia acestuia, votul negativ al Austriei „poate fi o şansă în plus pentru turismul din România”, în condiţiile în care românii mergeau la schi în Austria. Cu acest prilej, ministrul a subliniat că România oferă 85 de domenii schiabile şi 217 pârtii.
Afaceri de miliarde de euro ale firmelor austriece în România
Acestea sunt doar câteva dintre firmele austriece cu afaceri în România. Firmele austriece aveau la începutul anului investiții de peste 12 miliarde de euro în România, conform unui raport al Băncii Naționale a României, citat de Europa Liberă.
Iar când vine vorba de investiții străine directe în România până la 31 decembrie 2021, documentul BNR indică următorul clasament:
- Țările de Jos (22,1 la sută din soldul total),
- Germania (12,5 la sută),
- Austria (12,2 la sută),
- Italia (7,5 la sută),
- Franța (6,5 la sută),
- Cipru (6,3 la sută).
Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct.
Reacția mediului academic
Ideea a fost criticată și de specialiștii în economie. Cristian Păun, profesor de economie la ASE, a declarat pentru Press Hub că „nu te poți răzbuna pentru o acțiune politică, a unui guvern dintr-o țară, inițiind acțiuni contra unor entități private sau a unor cetățeni de origine austriacă. Să nu uităm că România este în continuare o economie mică, la periferia UE. Mai mult, o astfel de măsură s-ar întoarce rapid împotriva noastră și ar fi deosebit de păguboasă. Noi contăm mai puțin pentru Austria sau Olanda. Ei însă contează mult mai mult pentru noi și pentru prosperitatea noastră.”
El a atras atenția și asupra efectelor negative resimțite de economie dacă aceste firme se vor retrage de pe piață. „Vorbim de locuri de muncă, vorbim de investiții, vorbim de bunuri și servicii livrate inclusiv către români. Prin plecarea unor companii străine, orice naționalitate ar avea, mediul de afaceri va fi mai sărac și mai puțin concurențial. Statul încasează mai puține taxe. Efectele sunt în lanț și deloc benefice. Suntem o economie dependentă de capitalul străin și de expertiza, inovarea și tehnologia cu care acesta vine la pachet.”