Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Cei mai mulți dintre români consideră că o pensie decentă este în jur de 3.000 lei, iar majoritatea consideră că vârsta de pensionare nu trebuie mărită, arată un amplu studiu realizat de CFA Society România și prezentat săptămâna trecută de către autori.
Deși pensiile medii au crescut (s-au dublat) în ultimii 10 ani, nivelul acestora este în continuare foarte mic raportat la așteptările pe care le au românii de la statul social România.
Conform chestionarului realizat în cadrul studiului, românii consideră că o pensie medie „decentă” are o valoare aproape dublă față de pensia medie din 2021 (+90%), de 1.557 lei, la aproximativ 3.000 lei. Dacă luăm în calcul pensia medie pentru limita de vârstă care a fost în 2021, 1.799 lei în medie, nivelul unei pensii „decente”, conform răspunsurilor colectate, ar fi cu 67% mai mare față de pensia medie efectivă. Altfel spus, așteptarea este că o „pensie decentă” să fie aproximativ 75%-80% față de ultimul salariu net.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Majoritatea românilor care a răspuns în cadrul chestionarului lansat de CFA România a indicat ca nivel „decent” de înlocuire a pensiei cu salariul un procent de înlocuire spre 75% față de ultimul salariu net. În același timp, repondenții au indicat ca pensie „decentă” valoarea de 3.000 lei, ceea ce pentru 2021 reprezintă peste 80% din salariul mediu net pe economie.
Cu o pensie medie de 1.557 lei și un salariu mediu de 3.565 lei, rata de înlocuire pentru 2021 a fost sub 45%.
În ceea ce privește resursele financiare la pensionare, majoritatea participanților (cu excepția persoanelor tinere) consideră că statul trebuie să asigure un trăi decent la vârsta pensionarii. Însă datele relevă și faptul că persoanele participante conștientizează necesitatea de a economisi/investi.
Majoritatea participanților la sondaj (peste 71%) consideră că vârsta de pensionare nu trebuie mărită. Raportat la țările OCDE, putem observa că 11 dintre acestea au o vârstă de pensionare, pentru un bărbat care a intrat în câmpul muncii la vârstă de 22 ani, de peste 65 ani, 12 țări OCDE au o vârstă de pensionare echivalentă cu cea din România – 65 ani, iar 15 țări au în prezent o vârstă de pensionare mai mică decât 65 ani. Atât media Uniunii Europene cât și cea a țărilor OCDE este sub vârsta medie de pensionare a unui bărbat din România fiind 64,3 ani, respectiv 64,2 ani.
Ce ar fi de menționat este că 28 din cele 38 de țări OCDE nu prevăd o vârstă de pensionare diferită pentru femei și că, la nivel mediu, atât Uniunea Europeană cât și OCDE au o diferența sub 1 an între vârstele de pensionare pentru bărbați și femei (în cazul României diferența este de 2 ani).
Prin majorarea vârstei de pensionare, pensia publică, în sumă totală, primită de contributor scade, în condițiile în care contribuția participantului la sistemul de pensii crește (contribuții din salariu). De exemplu, dacă se majorează vârstă de pensionare cu 2 ani, contributorul va cotiza la sistemul de pensii doi ani în plus, însă va primi pensie, în medie, doi ani mai puțin, (deci pensia totală devine mai mică, însă mai scumpă). Practic, pentru un sistem public de pensii, majorarea vârstei de pensionare este echivalentul default-ului (rescadențării sau aplicării „hair-cut”-ului) unei datoriei rezultate din contractul social. Majorarea vârstei de pensionare este momentul default-ului sistemului public de pensii; își anunță incapacitatea de plată către contribuabil sau dificultatea, cel puțin temporară, să realizeze plățile. Practic statul amână plata unei datorii (pensie publică) pe care o are față de contributorul la sistemul public de pensii (ceea ce este echivalent cu amânarea rambursării unui credit).
Situația precară a sistemului public de pensii este conștientizată de participanții la sondaj, peste 82% dintre aceștia fiind dispuși să economisească un anumit procent din venit: maximum 5%, 31,2% dintre participanți, între 6% și 10%, 32,7% dintre participanți. Cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât procentul din venituri alocat economisirii este mai ridicat. De asemenea, cu cât venitul crește, procentul alocat economisirii / investițiilor crește, bineînțeles variabilele educație și venit fiind corelate la rândul lor.
Referitor la mărimea unei pensii „decente”, acesta este considerată a fi între 2.001 și 3.000 de lei (40,8%) și între 3.001 și 4.000 lei (36,4%). Valoarea crește funcție de veniturile actuale și studii. Ținând cont de răspunsurile echilibrate între cele două intervale de sumă, pentru scopul scenariilor care simulează pensia „decentă”, autorii studiului au folosit suma de 3.000 lei.
În termen de procent din ultimul salariu, peste 55% dintre participanți consideră că o pensie decentă trebuie să se situeze între jumătate și trei sferturi din ultimele venituri obținute. Această abordare nu variază funcție de vârstă, venit, studii.
Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 801 participanți, aleși aleatoriu dintr-un panel de repondenți online. Marja de eroare este de ±3,46%. Eșantionul este reprezentativ la nivelul populației urbane și a fost stratificat după: regiune, dimensiunea localității, gen și intervale de vârstă. Criterii de selecție: vârsta: 18-65 ani; venit personal lunar de cel puțin 1.400 lei (cu excepția celor care încă urmează studii liceale). Perioada de culegere a datelor a fost 17-20 decembrie 2021. Metoda de culegere a datelor: chestionare autocompletate online (CAWI).