Ce înseamnă o „pensie decentă” pentru un român: circa 3.000 lei/ 71% din români nu vor majorarea vârstei de pensionare

Cei mai mulți dintre români consideră că o pensie decentă este în jur de 3.000 lei, iar majoritatea consideră că vârsta de pensionare nu trebuie mărită, arată un amplu studiu realizat de CFA Society România și prezentat săptămâna trecută de către autori.

Deși pensiile medii au crescut (s-au dublat) în ultimii 10 ani, nivelul acestora este în continuare foarte mic raportat la așteptările pe care le au românii de la statul social România.

Conform chestionarului realizat în cadrul studiului, românii consideră că o pensie medie „decentă” are o valoare aproape dublă față de pensia medie din 2021 (+90%), de 1.557 lei, la aproximativ 3.000 lei. Dacă luăm în calcul pensia medie pentru limita de vârstă care a fost în 2021, 1.799 lei în medie, nivelul unei pensii „decente”, conform răspunsurilor colectate, ar fi cu 67% mai mare față de pensia medie efectivă. Altfel spus, așteptarea este că o „pensie decentă” să fie aproximativ 75%-80% față de ultimul salariu net.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Majoritatea românilor care a răspuns în cadrul chestionarului lansat de CFA România a indicat ca nivel „decent” de înlocuire a pensiei cu salariul un procent de înlocuire spre 75% față de ultimul salariu net. În același timp, repondenții au indicat ca pensie „decentă” valoarea de 3.000 lei, ceea ce pentru 2021 reprezintă peste 80% din salariul mediu net pe economie.

Cu o pensie medie de 1.557 lei și un salariu mediu de 3.565 lei, rata de înlocuire pentru 2021 a fost sub 45%.

În ceea ce privește resursele financiare la pensionare, majoritatea participanților (cu excepția persoanelor tinere) consideră că statul trebuie să asigure un trăi decent la vârsta pensionarii. Însă datele relevă și faptul că persoanele participante conștientizează necesitatea de a economisi/investi.

Majoritatea participanților la sondaj (peste 71%) consideră că vârsta de pensionare nu trebuie mărită. Raportat la țările OCDE, putem observa că 11 dintre acestea au o vârstă de pensionare, pentru un bărbat care a intrat în câmpul muncii la vârstă de 22 ani, de peste 65 ani, 12 țări OCDE au o vârstă de pensionare echivalentă cu cea din România – 65 ani, iar 15 țări au în prezent o vârstă de pensionare mai mică decât 65 ani. Atât media Uniunii Europene cât și cea a țărilor OCDE este sub vârsta medie de pensionare a unui bărbat din România fiind 64,3 ani, respectiv 64,2 ani.

Ce ar fi de menționat este că 28 din cele 38 de țări OCDE nu prevăd o vârstă de pensionare diferită pentru femei și că, la nivel mediu, atât Uniunea Europeană cât și OCDE au o diferența sub 1 an între vârstele de pensionare pentru bărbați și femei (în cazul României diferența este de 2 ani).

Prin majorarea vârstei de pensionare, pensia publică, în sumă totală, primită de contributor scade, în condițiile în care contribuția participantului la sistemul de pensii crește (contribuții din salariu). De exemplu, dacă se majorează vârstă de pensionare cu 2 ani, contributorul va cotiza la sistemul de pensii doi ani în plus, însă va primi pensie, în medie, doi ani mai puțin, (deci pensia totală devine mai mică, însă mai scumpă). Practic, pentru un sistem public de pensii, majorarea vârstei de pensionare este echivalentul default-ului (rescadențării sau aplicării „hair-cut”-ului) unei datoriei rezultate din contractul social. Majorarea vârstei de pensionare este momentul default-ului sistemului public de pensii; își anunță incapacitatea de plată către contribuabil sau dificultatea, cel puțin temporară, să realizeze plățile. Practic statul amână plata unei datorii (pensie publică) pe care o are față de contributorul la sistemul public de pensii (ceea ce este echivalent cu amânarea rambursării unui credit).

Situația precară a sistemului public de pensii este conștientizată de participanții la sondaj, peste 82% dintre aceștia fiind dispuși să economisească un anumit procent din venit: maximum 5%, 31,2% dintre participanți, între 6% și 10%, 32,7% dintre participanți. Cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât procentul din venituri alocat economisirii este mai ridicat. De asemenea, cu cât venitul crește, procentul alocat economisirii / investițiilor crește, bineînțeles variabilele educație și venit fiind corelate la rândul lor.

Referitor la mărimea unei pensii „decente”, acesta este considerată a fi între 2.001 și 3.000 de lei (40,8%) și între 3.001 și 4.000 lei (36,4%). Valoarea crește funcție de veniturile actuale și studii. Ținând cont de răspunsurile echilibrate între cele două intervale de sumă, pentru scopul scenariilor care simulează pensia „decentă”, autorii studiului au folosit suma de 3.000 lei.

În termen de procent din ultimul salariu, peste 55% dintre participanți consideră că o pensie decentă trebuie să se situeze între jumătate și trei sferturi din ultimele venituri obținute. Această abordare nu variază funcție de vârstă, venit, studii.

Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 801 participanți, aleși aleatoriu dintr-un panel de repondenți online. Marja de eroare este de ±3,46%. Eșantionul este reprezentativ la nivelul populației urbane și a fost stratificat după: regiune, dimensiunea localității, gen și intervale de vârstă. Criterii de selecție:  vârsta: 18-65 ani; venit personal lunar de cel puțin 1.400 lei (cu excepția celor care încă urmează studii liceale). Perioada de culegere a datelor a fost 17-20 decembrie 2021. Metoda de culegere a datelor: chestionare autocompletate online (CAWI).