Ce înseamnă o „pensie decentă” pentru un român: circa 3.000 lei/ 71% din români nu vor majorarea vârstei de pensionare

bani, lei, bancnote, pensie

Cei mai mulți dintre români consideră că o pensie decentă este în jur de 3.000 lei, iar majoritatea consideră că vârsta de pensionare nu trebuie mărită, arată un amplu studiu realizat de CFA Society România și prezentat săptămâna trecută de către autori.

Deși pensiile medii au crescut (s-au dublat) în ultimii 10 ani, nivelul acestora este în continuare foarte mic raportat la așteptările pe care le au românii de la statul social România.

Conform chestionarului realizat în cadrul studiului, românii consideră că o pensie medie „decentă” are o valoare aproape dublă față de pensia medie din 2021 (+90%), de 1.557 lei, la aproximativ 3.000 lei. Dacă luăm în calcul pensia medie pentru limita de vârstă care a fost în 2021, 1.799 lei în medie, nivelul unei pensii „decente”, conform răspunsurilor colectate, ar fi cu 67% mai mare față de pensia medie efectivă. Altfel spus, așteptarea este că o „pensie decentă” să fie aproximativ 75%-80% față de ultimul salariu net.

Majoritatea românilor care a răspuns în cadrul chestionarului lansat de CFA România a indicat ca nivel „decent” de înlocuire a pensiei cu salariul un procent de înlocuire spre 75% față de ultimul salariu net. În același timp, repondenții au indicat ca pensie „decentă” valoarea de 3.000 lei, ceea ce pentru 2021 reprezintă peste 80% din salariul mediu net pe economie.

Cu o pensie medie de 1.557 lei și un salariu mediu de 3.565 lei, rata de înlocuire pentru 2021 a fost sub 45%.

În ceea ce privește resursele financiare la pensionare, majoritatea participanților (cu excepția persoanelor tinere) consideră că statul trebuie să asigure un trăi decent la vârsta pensionarii. Însă datele relevă și faptul că persoanele participante conștientizează necesitatea de a economisi/investi.

Majoritatea participanților la sondaj (peste 71%) consideră că vârsta de pensionare nu trebuie mărită. Raportat la țările OCDE, putem observa că 11 dintre acestea au o vârstă de pensionare, pentru un bărbat care a intrat în câmpul muncii la vârstă de 22 ani, de peste 65 ani, 12 țări OCDE au o vârstă de pensionare echivalentă cu cea din România – 65 ani, iar 15 țări au în prezent o vârstă de pensionare mai mică decât 65 ani. Atât media Uniunii Europene cât și cea a țărilor OCDE este sub vârsta medie de pensionare a unui bărbat din România fiind 64,3 ani, respectiv 64,2 ani.

Ce ar fi de menționat este că 28 din cele 38 de țări OCDE nu prevăd o vârstă de pensionare diferită pentru femei și că, la nivel mediu, atât Uniunea Europeană cât și OCDE au o diferența sub 1 an între vârstele de pensionare pentru bărbați și femei (în cazul României diferența este de 2 ani).

Prin majorarea vârstei de pensionare, pensia publică, în sumă totală, primită de contributor scade, în condițiile în care contribuția participantului la sistemul de pensii crește (contribuții din salariu). De exemplu, dacă se majorează vârstă de pensionare cu 2 ani, contributorul va cotiza la sistemul de pensii doi ani în plus, însă va primi pensie, în medie, doi ani mai puțin, (deci pensia totală devine mai mică, însă mai scumpă). Practic, pentru un sistem public de pensii, majorarea vârstei de pensionare este echivalentul default-ului (rescadențării sau aplicării „hair-cut”-ului) unei datoriei rezultate din contractul social. Majorarea vârstei de pensionare este momentul default-ului sistemului public de pensii; își anunță incapacitatea de plată către contribuabil sau dificultatea, cel puțin temporară, să realizeze plățile. Practic statul amână plata unei datorii (pensie publică) pe care o are față de contributorul la sistemul public de pensii (ceea ce este echivalent cu amânarea rambursării unui credit).

Situația precară a sistemului public de pensii este conștientizată de participanții la sondaj, peste 82% dintre aceștia fiind dispuși să economisească un anumit procent din venit: maximum 5%, 31,2% dintre participanți, între 6% și 10%, 32,7% dintre participanți. Cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât procentul din venituri alocat economisirii este mai ridicat. De asemenea, cu cât venitul crește, procentul alocat economisirii / investițiilor crește, bineînțeles variabilele educație și venit fiind corelate la rândul lor.

Referitor la mărimea unei pensii „decente”, acesta este considerată a fi între 2.001 și 3.000 de lei (40,8%) și între 3.001 și 4.000 lei (36,4%). Valoarea crește funcție de veniturile actuale și studii. Ținând cont de răspunsurile echilibrate între cele două intervale de sumă, pentru scopul scenariilor care simulează pensia „decentă”, autorii studiului au folosit suma de 3.000 lei.

În termen de procent din ultimul salariu, peste 55% dintre participanți consideră că o pensie decentă trebuie să se situeze între jumătate și trei sferturi din ultimele venituri obținute. Această abordare nu variază funcție de vârstă, venit, studii.

Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 801 participanți, aleși aleatoriu dintr-un panel de repondenți online. Marja de eroare este de ±3,46%. Eșantionul este reprezentativ la nivelul populației urbane și a fost stratificat după: regiune, dimensiunea localității, gen și intervale de vârstă. Criterii de selecție:  vârsta: 18-65 ani; venit personal lunar de cel puțin 1.400 lei (cu excepția celor care încă urmează studii liceale). Perioada de culegere a datelor a fost 17-20 decembrie 2021. Metoda de culegere a datelor: chestionare autocompletate online (CAWI).

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Comentarii

  1. Eu nu cred ca romanii considera ca 3000 lei reprezinta o pensie decenta.
    Depinde de esantion.
    Care trebuie sa fie foarte nare xa sa fie reprezentativ.

    Apoi e o diferentiere salariala uriasa intre diversele categorii sociale din Romania.

    Si este un raport urias intre salariul minim si salariul maxim din Romania.
    La stat.
    Un 1989 acest raport era de 1 la 6 iar astazi raportul intre sal.minim si sal.maxim e de 1 la 70.
    Daca mai adaugam la salariul maxim si pensia prin cumulare se obtine la maaxim un salariu fabulos.
    Raportul devine 1 la 80!
    Nu cred ca exsta cineva care sa se declare multumit cu 3000 de lei pensie cand sunt peste 3 milioane de salariati in economie ce castiga mult peste 3000 lei.
    D.c. sunt 500.000 cu salarii ce trec de 10.000 lei si 100.000 de salariati depasesc 20.000 salar lunar.
    Si nu inteleg de ce sunt de acord cu actuala varsta de pensionare cand in Japonia se dau premii pentru a iesi voluntar la pensie dupa ce implinesti 70 de anisori!
    Prin urmare cred ca o pensie medie acum trebuie sa fie intre 5000 si 6000 lei.
    Functie de vechime, studii, stagiu de cotizare si celelalte criterii.

    • De unde ai tu statistica asta cu salarii asa de mari pentru 600 mii de persoane din România?
      Articolul ti-a prezentat clar cum s-au analizat lucrurile, iar tu vi si plusezi fara acoperire!

      • Atentie:
        “.Dc. sunt 500.000 cu salarii ce trec de 10.000 lei si 100.000 de salariati depasesc 20.000 salar lunar.”
        Te rog sa aduni:
        – in fiecare judet sunt 30 sau 40 institutii deconcentrate bugetare cu directori, directori adjuncti, sefi birou, serviciu, compartimwnte fara numar.
        In Bucuresti sefimea numita pe criterii politice in Primariu, , Agentii, Oficii, CCR,Cons.Legislativ, Prefectura,Ministere, Curte de Conturi si la nivel de Judet si cate altele din subordinea Parlamentului.
        Nu mai pun: sefimea bugetara din spitale, scoli, armata, servicii, politie samd si o sa vezi ca aceasta structura depaseste 500.000 de persiane.
        Cu salariile de care zic eu!
        Verifica prin sondaj o declaratiede avere de la un Director de Prefectura, Cons. Judetean ,un cnsiluer de conturi de la Curtea de Conturi sau un Directir adjunct dela i Casa de Pensii din Bucuresti.
        E simplu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.