BUCUREȘTI, 4 mai 2025 – Primarul Capitalei, Nicușor Dan, votează în primul tur al alegerilor prezidențiale, într-o secție de votare din București, România, 4 mai 2025. Credit line: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia
O victorie a lui Nicușor Dan, primarul centrist al Capitalei, la alegerile prezidențiale din România, ar putea reprezenta o ușurare pentru piețe și pentru investitori, după ce turbulențele politice au făcut ca leul să se deprecieze puternic, trecând de pragul simbolic de 5 lei pentru un euro, și ca dobânzile de împrumut ale României să crească considerabil. Totuși, Dan trebuie să formeze rapid un guvern care să propună un set credibil de măsuri de reformă fiscală pentru a recâștiga încrederea investitorilor.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Este probabil ca dificultățile economice ale României să continue și orice ameliorare de durată va depinde de rapiditatea cu care țara va adopta măsuri corective dureroase pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE, scria recent Bloomberg.
Și Financial Times preciza că investitorii se pregătesc pentru noi turbulențe pe piețele românești, în urma unei recente vânzări dramatice. Conform publicației, investitorii se pregătesc acum pentru luni de incertitudine cu privire la modul în care un nou guvern va reduce deficitul bugetar care a crescut la peste 9% din PIB anul trecut.
Inclusiv Nicușor Dan a promis măsuri de reducere a deficitului și de limitare a datoriei, însă nu există prea multă claritate cu privire la modul în care planul său va funcționa. „Trebuie să oprim marea evaziune fiscală, să atragem mai repede fondurile UE, să tăiem cheltuielile statului chiar dacă unele sunt necesare și să ne uităm la companiile de stat. Aici trebuie să ne uităm pe termen scurt și mediu. Și cred că putem evita scenariul cu Euro la 6 lei și cu scumpiri”, explica Nicușor Dan.
„Cu cât ne ia mai mult timp pentru a vedea că aceste reforme fiscale urgente și necesare au loc, cu atât există mai multe riscuri”, a declarat Yerlan Syzdykov, un manager de portofoliu la Amundi care deține obligațiuni românești.
Banca Națională a subliniat, vineri, că „existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială, inclusiv din perspectiva nevoii de corecție ordonată a dezechilibrului extern, precum și prin implicațiile asupra accesibilității și costului finanțării sectorului public și a celui privat”.
„Recent, ieșirile de capital au crescut semnificativ”, a declarat vineri banca centrală, adăugând că acest lucru a avut «un impact major» asupra valorii leului. „Incertitudini sporite sunt asociate cu desfășurarea viitoare a politicilor fiscale și de venituri, inclusiv în contextul politic intern actual”, a adăugat aceasta.
Ratingul atârnă de un fir de ață
Între timp, statutul de țară cu rating de investiții atârnă de un fir de ață și va fi pierdut dacă două dintre cele trei mari agenții de rating de credit vor opta pentru o scădere a ratingului României după alegeri. Datoriile României se tranzacționează deja mai ieftin decât cele ale altor mari țări emergente cu rating de investiții.
Deși datoriile României reprezintă încă mai puțin de două treimi din PIB, în ultimii ani România s-a bazat tot mai mult pe investitorii internaționali pentru a finanța deficitele fiscale.
Cu aproximativ 56 de miliarde de euro la începutul anului, străinii dețin acum mai multă datorie românească decât dețin din Polonia, o economie de peste două ori mai mare, au declarat analiștii UBS. Aceștia estimează că vânzarea forțată de către fondurile care nu au voie să dețină datorii junk „ar putea fi de ordinul a 10-20 miliarde de euro” dacă va exista mai mult de o retrogradare.
Negocieri pentru fondurile UE
Noul președinte și noul guvern se confruntă, de asemenea, cu presiunea imediată a negocierilor privind accesul la fondurile UE, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal în vigoare.
România a emis până în prezent aproximativ 7 miliarde de euro din cele aproximativ 15 miliarde de euro în obligațiuni internaționale pe care intenționează să le vândă în acest an, o sumă care presupune restrângere fiscală în comparație cu anul trecut, dar care o va lăsa expusă la costuri mai mari de împrumut în cazul în care prețurile obligațiunilor scad după alegeri.
