Ce lecții urgente în domeniul tehnologiei trebuie să învețe UE din alegerile din România? / Opinia unei experte, o profesoară româncă de la Oxford  

Dr. Roxana Radu, profesor asociat de tehnologii digitale și politici publice la Blavatnik School of Government, din Universitatea Oxford, susține că alegerile din România oferă lecții urgente pentru reglementarea giganților tehnologici. Întrucât TikTok a permis o campanie coordonată de dezinformare, iar Telegram a trimis un mesaj care susținea interferențe electorale în ajunul celui de-al doilea tur decisiv, ea scrie în articolul publicat pe site-ul Universității Oxford că acest lucru a arătat că apărarea digitală a UE este la pământ.

“Alegerile prezidențiale din 2025 din România au fost mult mai mult decât o competiție politică internă – au fost un test de stres pentru apărarea digitală a Europei. Pe fondul instabilității politice în creștere și al recesiunii economice, țara a devenit un exemplu de primă linie al modului în care interferența digitală, manipularea algoritmică și inacțiunea platformelor se pot ciocni pentru a submina procesele democratice.

Ceea ce s-a întâmplat în România este atât un avertisment, cât și o lecție: în era digitală, integritatea electorală nu mai poate fi separată de responsabilitatea platformelor.”, arată Roxana Radu.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Amenințarea digitală la adresa integrității electorale

Erodarea integrității electorale în România nu a început la urne, ci online.

Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat în noiembrie 2024, a fost anulat de Curtea Constituțională în urma unor rapoarte credibile privind interferențe străine și nereguli în campanie.

Cãlin Georgescu, un candidat pro-rus cu o susținere de doar 5% în sondaje, a urcat pe primul loc în numărătoarea inițială, ajutat de finanțarea opacã a campaniei, de influenceri digitali și de sistemul de recomandare de pe TikTok, o platformă cu 9 milioane de utilizatori în România. Georgescu a primit ulterior interdicția de a mai candida.

Un torent de videoclipuri scurte, teorii ale conspirației și deepfakes au semănat confuzie, dar TikTok nu a reușit să detecteze sau să eticheteze materialele de campanie și să limiteze campaniile de dezinformare coordonate. Acest lucru a determinat Comisia Europeană să deschidă o investigație privind incapacitatea platformei de a detecta și de a aborda riscurile legate de alegeri, în temeiul Digital Services Act (DSA). Șase luni mai târziu, această investigație este în curs de desfășurare.

În România, anularea a declanșat un val de indignare publică și turbulențe digitale. Încrederea în instituțiile democratice s-a prăbușit. Polarizarea s-a adâncit. În special, spațiul digital a devenit principalul câmp de luptă, noii candidați apelând la canalele online pentru a se promova – conținut preluat și amplificat rapid de media mainstream.

Până în momentul în care alegătorii s-au întors la urne la 4 mai 2025, a avut loc un concurs online de informații și meme-uri. George Simion, liderul naționalist al partidului de extremă dreapta AUR, în vârstă de 38 de ani, a ales să comunice aproape exclusiv pe rețelele de socializare și a obținut 40 % din voturi. Nicușor Dan, candidatul independent în vârstă de 55 de ani și primar al Bucureștiului, a urmat pe locul al doilea cu 20% din voturi, devansându-l pe Crin Antonescu, susținut de coaliție.

Rezultatul a transmis un mesaj clar de respingere publică față de establishmentul politic și a declanșat demisia premierului Marcel Ciolacu.

Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat sub o monitorizare intensă. Spațiul informațional online a devenit o armă: atacurile personale, mesajele bazate pe teamă și relatările false l-au vizat pe Nicușor Dan. Rețelele de roboți și tacticile coordonate de amplificare au inundat TikTok și Facebook, copleșind ecosistemul informațional deja tensionat al României.

În ciuda avertismentelor repetate din partea societății civile și a grupurilor de supraveghere, eforturile de punere în aplicare a legislației de către platforme au părut a fi fragmentate și slab adaptate la amploarea amenințării.

Între timp, Comisia Europeană a publicat concluziile preliminare care confirmă faptul că TikTok a încălcat Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) în cadrul unei investigații separate – de data aceasta pentru depozitul său de anunțuri. Platforma nu a dezvăluit cine a sponsorizat anunțuri politice, cum au fost vizate audiențele și de unde provine finanțarea. După cum ilustrează cazul din România, aceste deficiențe au împiedicat grav urmărirea în timp real a operațiunilor coordonate de influențare.

În timpul ultimei zile de alegeri (18 mai), o altă platformă a intrat în centrul atenției, atunci când directorul general al Telegram, Pavel Durov, a trimis un mesaj tuturor utilizatorilor săi din România, acuzând amestecul Franței. Deși ineficient în cele din urmă, acesta a marcat un nou tip de interferență digitală: proprietarii de platforme care se inserează în momentele politice naționale cu responsabilitate zero. Telegram deține aproximativ 26% din piața internă.

În aceste circumstanțe extraordinare, proeuropeanul Dan a ocupat fotoliul prezidențial cu 53,6% din voturi. În timp ce victoria sa semnalează reziliența în fața manipulării digitale, aceasta reflectă, de asemenea, un vot de protest mai larg – dorința de a trece peste paralizia politică și toxicitatea digitală care au definit ultimele șase luni.

După cum a fost anunțat, prioritățile lui Dan sunt dictate de nevoile imediate: reducerea deficitului economic, abordarea provocărilor de securitate regională și formarea unui guvern care va fi probabil condus de reformistul Ilie Bolojan.

Răspunsul Europei în era dezinformării

În timp ce interferențele digitale au format norii de furtună, contextul mai larg din România a făcut ca întregul climat să fie deosebit de vulnerabil. Instabilitatea politică și volatilitatea economică pregătiseră deja publicul pentru neîncredere. După cum arată rezultatele finale ale alegerilor, România a rămas profund fracturată, iar multe dintre liniile sale de fractură au apărut doar în discuțiile online.

Este posibil ca țara să fi evitat la limită o criză politică și economică mai profundă, dar aceste alegeri reprezintă un avertisment dur. Dezinformarea nu poate fi abordată în mod izolat, deoarece nu mai este marginală – este strategică, interconectată și poate deveni dominantă pe rețelele sociale.

În formele sale cele mai noi, dezinformarea nu așteaptă investigații care durează un an și nici nu ar trebui să se aplice. Codul de conduită voluntar al UE privind dezinformarea a fost insuficient, companii precum Telegram nefiind de acord cu acesta. Legea serviciilor digitale, mai cuprinzătoare, reprezintă un pas în direcția cea bună – dar investigațiile rămân lente, chiar și în cazul procedurilor accelerate, precum cea deschisă pentru alegerile anulate din România din decembrie 2024, ale cărei concluzii sunt încă așteptate.

Între timp, instrumente precum Centrul Electoral introdus de TikTok cu zece zile înainte de alegerile din mai au oferit puțină transparență cu privire la acțiunile platformei în timp real, în ciuda creșterii numărului de moderatori de conținut vorbitori de limbă română. În mod similar, rapoartele de transparență Meta sunt publicate trimestrial. Pentru a preveni următoarea criză electorală, responsabilitatea adecvată a platformei are nevoie de garanții digitale cu executare în timp util.

Bruxelles-ul trebuie să recunoască experiența României pentru ceea ce este: o avanpremieră în prima linie a provocărilor cu care se confruntă democrațiile din întreaga Europă. Fără mecanisme de supraveghere urgente, robuste și agile, integritatea electorală va continua să fie o verigă slabă în lanțul democratic, conchide Roxana Radu.

Cercetările dr. Radu se concentrează pe guvernanța tehnologiei și pe elaborarea politicilor legate de internet. Ea oferă consultanță guvernelor și organizațiilor internaționale cu privire la aspecte legate de guvernanța digitală, iar în prezent face parte din Grupul consultativ al Agenției UE pentru Securitate Cibernetică.