Sursa foto: Pixabay
Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o reorientare rapidă și profundă a politicii energetice în Europa. Scopul este de a decupla Europa de combustibilii fosili ruși, accelerând în același timp tranziția ecologică. Rusia a tăiat aproximativ 80% din livrările de gaze către Europa în primăvara și vara anului 2022, ceea ce face ca reorientarea să fie din ce în ce mai urgentă. Uniunea Europeană a încercat să definească direcția și viteza acestei restructurări a remodelării politicii energetice prin strategia REPowerEU. Cu toate acestea, deciziile cruciale în materie de politică energetică au fost luate de țările UE la nivel național. Publicația de specialitate Bruegel a trecut în revista ce politici energetice naționale iau luat țările din Uniunea Europeană pentru a trece cu bine de actuala criză energetică.
În concordanță cu REPowerEU, aceste decizii naționale pot fi clasificate fie pe termen scurt, fie pe termen lung. Politicile pe termen scurt includ măsuri fără precedent de diversificare a aprovizionării cu gaze naturale. Mai multe țări europene au încheiat noi acorduri cu furnizori alternativi de gaze naturale lichefiate (GNL) și de gaze prin conducte și au început construcția de noi infrastructuri de gaze, inclusiv instalații de GNL și unități plutitoare de stocare și regazeificare (FSRU). Politicile pe termen scurt au inclus, de asemenea, politici de încurajare a trecerii de la gaz la cărbune în producția de energie electrică, amânarea închiderii centralelor nucleare și măsuri de reducere a consumului de gaz.
Politicile pe termen mai lung s-au concentrat în principal pe accelerarea tranziției ecologice, care este văzută ca un răspuns structural pentru a remedia dependența excesivă a Europei de importurile de combustibili fosili. A fost anunțată o gamă largă de măsuri de politică energetică pe termen lung, de la accelerarea proiectelor de energie regenerabilă la accelerarea implementării soluțiilor de tehnologie curată, inclusiv a pompelor de căldură și a mobilității electrice.
Publicația Bruegel a analizat politicile în funcție de diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, de valorificare a surselor alternative de energie pe termen scurt, precum și politici pentru eficiență energetică.
Politici de diversificare a aprovizionării cu gaze naturale
Țările UE au intensificat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a înlocui volumele mari de gaze naturale care sunt rapid întrerupte de Rusia și s-au grăbit să încheie acorduri cu alte țări exportatoare de gaze pentru a asigura volume pe termen lung. În această secțiune se urmărește cele mai importante acorduri încheiate începând cu septembrie 2021.
România. În iunie 2022, compania de petrol și gaze Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de o firmă americană de private equity, și-a început operațiunile în Marea Neagră românească. Platforma sa, situată la 45 km de Insula Șerpilor din Ucraina, ar trebui să extragă aproximativ 1 miliard de miliarde de metri cubi/an.
Bulgaria. Guvernul are un contract pentru 1 miliard de miliarde de metri cubi de gaze pe an din Azerbaidjan și a propus, alături de operatorii din România, Ungaria și Slovacia, creșterea volumului cu 0,5-1 miliard de metri cubi pe an, ca urmare a suspendării fluxurilor de gaze rusești.
Danemarca. Compania franceză Total Energies operează cel mai mare zăcământ de petrol și gaze din Marea Nordului – Tyra – și se așteaptă să repornească producția în acest zăcământ până în iarna 2023-2024. Zăcământul ar trebui să furnizeze până la 2,8 miliarde de metri cubi pe an, reprezentând 80% din producția țării.
Estonia. Eesti Gaas a semnat un contract de 300 de milioane de euro cu Equinor pentru achiziționarea a 2 TWh de GNL livrat prin terminalul lituanian Klaipeda LNG în octombrie și noiembrie 2022.
Germania.
RWE, companie germană de utilități, având sediul la Essen, a încheiat un acord cu Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) pentru livrarea a 137.000 de metri cubi de GNL la noul terminal din Brunsbüttel, în apropiere de Hamburg, la sfârșitul lunii decembrie 2022.
În iunie 2022, Venture LNG Global, cu sediul în SUA, și compania germană EnBW au semnat un acord pe termen lung pentru a crește exporturile de GNL către Germania la 2 milioane de tone pe an (1,9 miliarde de metri cubi/an). Acordul pe 20 ani va începe în 2026. Un acord pe 13 ani între Uniper și compania australiană Woodside a fost dublat din 2021 la 1,3 mld. mc/an de GNL. Din 2026, acesta va crește din nou la 2,6 bcm/an.
Pentru a crește mai rapid oferta în Europa în iarna următoare, Woodside ar urma să furnizeze din rezervele sale de gaze naturale din SUA.
Grecia. Compania elenă de gaze naturale, DEPA Commercial, a încheiat un acord cu TotalEnergies pentru furnizarea unui total de 10 TWh livrați prin intermediul a două încărcături de GNL pe lună în perioada noiembrie 2022 – martie 2023. Condițiile acordului stabilesc prețul la prețul de referință (mai degrabă decât la TTF) și permit Greciei să nu accepte livrarea dacă nu este necesar, în schimbul plății unei taxe de anulare.
Ungaria (intern)
La 13 iulie, guvernul a declarat starea de urgență și a adoptat un plan în 7 puncte privind securitatea energetică. Guvernul intenționează să crească producția internă de gaze naturale cu 0,5 miliarde de metri cubi/an, până la 2 miliarde de metri cubi pe an, începând din această iarnă.
Italia: la 18 iulie 2022, premierul italian Mario Draghi și fostul președinte algerian Abdelmadjid Tebboune au semnat 15 acorduri (care cuprind acorduri și memorandumuri de înțelegere) pentru a crește livrările de gaze naturale cu 4 miliarde de metri cubi în 2022. Întâlnirea a urmat unei vizite anterioare a premierului Draghi în Algeria, în luna aprilie, când a încheiat un acord de creștere a livrărilor de gaze prin conducta Transmed cu până la 9 miliarde de metri cubi/an în 2023-2024. Companiile implicate în aceste acorduri au fost Sonatrach, Occidental, Eni și Total.
În aprilie 2022, Italia a semnat un acord pentru aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an din Angola.
Gigantul energetic italian Eni s-a angajat să crească producția de gaze în Republica Congo și să dezvolte un proiect de GNL cu o capacitate de peste 4,5 miliarde de metri cubi pe an începând cu 2023.
În februarie 2022, ministrul Tranziției Ecologice, Roberto Cingolani, a indicat zăcămintele de gaze Cassiopea, Argo și Ravenna, ca posibile câmpuri unde să crească extracția de gaze cu 2 miliarde metri cubi/an. Cassiopea și Argo ar trebui să devină pe deplin operaționale până în prima jumătate a anului 2024, în timp ce cel din Ravenna ar putea fi extins chiar mai devreme.
La 24 august 2022, ENI și Libyan National Oil Corporation au anunțat o nouă rundă de investiții pentru a accelera producția de gaze naturale.
Olanda – Guvernul olandez a anunțat la 26 septembrie 2022 că producția de gaze în câmpul Groningen (cel mai mare din UE) va fi redusă la minimul necesar pentru a menține puțurile în funcțiune în anul următor, deoarece se anticipează că extracția se va încheia cel târziu în 2024. Producția va fi plafonată la 2,8 miliarde de metri cubi/an începând cu octombrie 2022, față de 4,5 miliarde de metri cubi în anii anteriori.
Polonia – Compania poloneză de petrol și gaze naturale (PGNiG) și companiile din grupul Equinor ASA au încheiat acorduri de vânzare de gaze naturale din platoul continental norvegian. Volumul total care urmează să fie furnizat în cadrul contractelor este de 2,4 miliarde de metri cubi/an începând din ianuarie 2023 pentru 10 ani. Gazele achiziționate de la Equinor vor fi livrate în Polonia prin conducta baltică.
Slovacia – Compania de stat Slovenský plynárenský priemysel (SPP) a semnat un acord pentru a importa gaze naturale norvegiene din iunie 2022 până la sfârșitul anului 2023. Livrările vor acoperi 32% din consumul anual de gaze naturale al Slovaciei. SPP a semnat un acord cu compania americană ExxonMobil pentru livrarea de GNL prin terminale din Italia și Croația.
Spania – În octombrie 2022, Naturgy a anunțat că a parafat o revizuire a prețurilor, în creștere, a contractelor pe care le avea cu Sonatrach, monopolul algerian al hidrocarburilor. Noul preț va fi aplicat retroactiv pentru volumele furnizate până la sfârșitul anului 2022. Contractele în vigoare în prezent între Naturgy și Sonatrach au fost semnate în urmă cu mai bine de 20 de ani și sunt valabile până în 2030 pentru un volum anual de comandă de 5 miliarde de metri cubi.
Politici de valorificare a surselor alternative de energie pe termen scurt
Energia electrică produsă de centralele electrice pe bază de cărbune a scăzut cu peste 40% în țările UE și în Regatul Unit începând din 2015. Până în 2021, aproximativ jumătate din cele 324 de centrale electrice pe cărbune din Europa fie s-au închis, fie au anunțat o dată de retragere înainte de 2030. În timp ce angajamentele de eliminare treptată a cărbunelui până în 2030 sunt încă valabile, capacitatea de rezervă a centralelor electrice pe cărbune este remarcabil de mare și, în unele țări, depășește 70%.
Creșterea utilizării cărbunelui pentru generarea de energie electrică trebuie înțeleasă doar ca o măsură extraordinară și temporară pentru a trece peste penuria de gaze și ca o măsură complementară la o desfășurare mai rapidă a energiei regenerabile.
Cu toate acestea, creșterea ponderii cărbunelui în producția de energie electrică poate înlocui până la 29 de miliarde de metri cubi de gaz în fiecare an, cu creșteri relativ scăzute ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
De la începutul anului 2022, atât ponderea cărbunelui, cât și a gazului în mixul de energie electrică au avut, în general, o tendință de creștere, scăzând ușor doar în lunile de primăvară și de vară în țările cu o penetrare ridicată a energiei solare. Acest lucru se datorează probabil unei combinații de doi factori. În primul rând, secetele severe din timpul verii au dus la o producție de energie hidroenergetică mai mică decât de obicei în Italia și Spania și au îngreunat activitatea centralelor electrice pe cărbune care au nevoie de apă pentru a răci aburul utilizat pentru a produce energie electrică și pentru a ține sub control poluarea. În al doilea rând, deficiențele din parcul nuclear francez și necesitatea de a compensa acea sarcină de bază din rețea au împins Franța și Spania să își sporească utilizarea gazelor în producția de energie electrică față de 2021. Cererea de cărbune în UE a crescut în prima jumătate a anului 2022.
Estimările raportează o creștere a consumului de cărbune în UE cu 10%, determinată de cererea mai mare de cărbune din sectorul energiei electrice (cu 16% mai mare). Agenția Internațională pentru Energie (AIE) se așteaptă, de asemenea, ca consumul de cărbune să continue să crească și în a doua jumătate a anului 2022 și prevede o creștere de 7% de la an la an a consumului de cărbune din UE, până la 476 de milioane de tone.
România. Guvernul a revenit asupra deciziei de a anticipa data eliminării complete a cărbunelui (stabilită inițial la 2032, apoi la 2030 înainte de ultima revenire), sugerând amânarea închiderii unităților de centrale pe cărbune Rovinari 3 și Turceni 7, care urmau să fie dezafectate la 31 decembrie 2022.
Austria. Guvernul a ordonat Verbund AG, controlată de stat, să facă din nou posibilă utilizarea cărbunelui ca alternativă la gaz în timpul blocajelor de aprovizionare sau în cazul unei întreruperi totale a aprovizionării, chiar dacă VERBUND a încetat operațiunile pe cărbune la centrala electrică Mellach din Styria încă din martie 2020.
Danemarca – La 1 octombrie 2022, Agenția daneză pentru energie a început să reexamineze închiderea planificată a trei centrale electrice care ar putea contribui temporar la securitatea aprovizionării cu energie electrică – în special în iarna 2023/2024. Două dintre acestea sunt centrale electrice pe bază de cărbune: Unitatea 4 a centralei electrice Studstrup, cu o capacitate de 360 MW, este scoasă din funcțiune din aprilie 2022; unitatea 3 a centralei electrice Esbjerg, cu o capacitate de 370 MW, este în prezent în funcțiune și este planificată să fie dezafectată în aprilie 2023.
Finlanda – La 16 septembrie 2022, Fortum a anunțat că ultima centrală electrică pe cărbune din Finlanda, Meri-Pori, va fi supusă unei opriri anuale în luna octombrie, astfel încât să poată fi utilizată pentru uz comercial la capacitatea sa maximă de 560 MW începând cu noiembrie 2022.
Franța. În septembrie 2022, la cererea statului, GazelEnergie a repus în funcțiune centrala electrică pe cărbune situată în Moselle. Unitatea 6 a centralei Emile-Huchet (Saint Avold), cu o putere de 600 de megawați (MW), va funcționa timp de 2 500 de ore în această iarnă – de la 1 octombrie 2022 până la sfârșitul lunii martie 2023.
Germania – Ministrul Economiei, Robert Habeck, a anunțat repornirea unui număr nespecificat de centrale electrice pe cărbune. În iulie 2022, guvernul german a creat o “rezervă de înlocuire a gazului” cu o capacitate totală de 10,6 GW. Aceasta include 1,9 GW de centrale electrice pe lignit și 4,3 GW de centrale electrice pe huilă, care erau deja în rezervă, și 2,6 GW de capacitate de producție de energie pe huilă, a căror dezafectare fusese programată în 2022 și 2023. La sfârșitul lunii septembrie 2022, guvernul a adoptat noi reglementări care permit reactivarea centralelor pe lignit scoase din funcțiune, iar RWE a anunțat că va repune în funcțiune trei unități pe lignit din Neurath și Niederaußem, fiecare cu o capacitate de 300 MW, până la 30 iunie 2023.
Grecia – Guvernul ar fi anunțat intenția de a accelera producția de lignit cu 50 %, în ciuda angajamentului din Planul național privind energia și clima pentru 2019 de a elimina treptat producția de energie electrică pe bază de cărbune până în 2028 și de a închide centralele electrice pe bază de lignit aflate în prezent în funcțiune, care urmau să fie finalizate până în 2023. Operatorul rețelei de gaze naturale DESFA a anunțat că va menține în funcțiune șapte centrale pe cărbune pentru o perioadă mai lungă decât cea planificată anterior, invocând actuala criză energetică.
Ungaria – Guvernul a declarat starea de urgență și a revenit asupra angajamentului de a elimina treptat cărbunele până în 2025. Acesta a decis să își majoreze producția anuală de gaze naturale de la 1,5 miliarde de metri cubi la 2 miliarde de metri cubi, să sporească extracția de cărbune și să restabilească o centrală electrică pe lignit din Matra, care nu funcționează. Încă din 2021, guvernul intenționa să ajungă la o producție de energie electrică neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon de 90% până în 2030, prin menținerea capacității sale existente de producție nucleară și creșterea energiei solare la 6 GW și prin eliminarea treptată a blocurilor alimentate cu lignit din ultima centrală electrică pe cărbune rămasă.
Italia – În februarie 2022, prim-ministrul Mario Draghi a anunțat că reconversia unora dintre cele șase centrale electrice pe cărbune aflate în prezent în funcțiune în țară ar putea fi amânată și că o centrală aflată în prezent în curs de dezafectare ar putea fi repornită în cazul unei noi agravări a crizei.
Olanda –Autoritățile au ridicat plafonul de producție pentru centralele electrice pe cărbune, care anterior erau obligate să funcționeze la mai puțin de 35% din capacitatea maximă. Reuters relatează că eliminarea plafonului pentru cărbune ar trebui să economisească 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Polonia. Țara a suspendat în septembrie o interdicție privind utilizarea lignitului pentru încălzirea locuințelor până în aprilie 2023. În iunie, a declarat că intenționează „să crească producția de cărbune termic din minele existente în acest an cu maximum 1,5 milioane de tone”.
Spania. Ministerul pentru Tranziția Ecologică a solicitat în luna mai amânarea închiderii centralei pe cărbune As Pontes a Endesa. În septembrie, acesta a autorizat închiderea condiționată a două dintre cele patru grupuri ale centralei, „ținând cont de consolidarea variabilelor de disponibilitate a energiei”.
Politici pentru eficiență energetică
Dincolo de reducerea consumului global de energie, REPowerEU a ridicat la 13% obiectivul de eficiență energetică pentru 2030, stabilit la 9% în Fit-for-55. Apoi, a făcut presiuni pentru a accelera desfășurarea investițiilor în eficiență energetică deja planificate prin planurile de redresare post-Covid-19, furnizând cadrul de reglementare și îndrumări privind punerea în aplicare a acestora. Măsurile indicate variază de la campanii de sensibilizare pentru a promova trecerea la aparate mai eficiente din punct de vedere energetic, la accelerarea renovării clădirilor, electrificarea industriei (de obicei, cea mai rapidă trecere la procese eficiente din punct de vedere energetic) și implementarea pompelor de căldură electrice, utilizate de obicei în lunile de vară. Odată cu escaladarea crizei energetice, țările UE au accelerat implementarea măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice. Potențialul de economisire imediată a gazelor ar putea ajunge la 60 de miliarde de metri cubi deja până în octombrie 2023, iar politicile pe termen mai lung ar putea economisi peste 200 de miliarde de metri cubi pe an până în 2030, adică aproximativ jumătate din cererea totală de gaze din 2020.
România. Guvernul a modificat legea privind eficiența energetică pentru a facilita investițiile în proiecte de creștere a performanței energetice a clădirilor, având ca garanție financiară granturi europene, și pentru a promova instalarea de contoare inteligente, precum și pentru a îmbunătăți accesul gospodăriilor la datele privind consumul de energie.
Belgia – Guvernul federal a redus deja taxa TVA pentru demolare și reconstrucție la 6% a fost prelungită până la sfârșitul anului 2023, în aceleași condiții.
Bulgaria – Guvernul intenționează să relanseze proiectele de renovare a clădirilor prevăzute în planul său național de redresare și reziliență, de exemplu, a alocat 25 de milioane de euro pentru reparații la 175 de grădinițe și școli.
Cehia – Abordările pe termen mediu vizează renovarea clădirilor (inclusiv izolarea anvelopei, înlocuirea ferestrelor, instalarea unor surse de încălzire moderne), utilizând fonduri din planul național de redresare și din cadrul programului de mediu. Până în prezent, 40 de milioane de euro au fost alocate pentru acest program. Pompele de căldură sunt subvenționate parțial de către stat. Un nou impuls pentru un plan național de economisire a energiei prevede o subvenție mai mare pentru persoanele care își izolează casa și, în același timp, înlocuiesc metoda învechită de încălzire cu una modernă sau îmbunătățesc gestionarea apei de ploaie. Guvernul a aprobat un amendament care va simplifica procedura de autorizare pentru sursele regenerabile mai mici.
Franța. Guvernul a anunțat un plan de promovare a unui program de “sobrietate energetică”. Printre măsuri se numără implementarea unor sisteme de control, de exemplu termostate, care pot economisi între 100 și 200 de euro în fiecare an. De asemenea, a consolidat sistemul de certificate de economisire a energiei (CEE) pentru a mobiliza 4-6 miliarde de euro pe an pentru eficiență energetică și a alocat 2,5 miliarde de euro în 2023 pentru scheme de sprijin pentru renovarea energetică, respectiv MaPrimeRénov. Acest lucru se traduce printr-o primă suplimentară de 1.000 de euro pentru gospodăriile care își înlocuiesc cazanul pe gaz sau pe petrol. Unii susțin că, deși schema s-a dovedit a fi utilă pentru a favoriza instalarea unor aparate de încălzire mai eficiente, nu a dat rezultate în ceea ce privește renovarea, “renovările complete” reprezentând abia 0,1% din cereri. Guvernul își intensifică acțiunile în sectorul transporturilor, inclusiv: abordarea eficienței energetice a instalațiilor și a flotelor, prin reînnoirea continuă a materialului rulant sau prin recuperarea energiei prin frânare în metrou; creșterea utilizării surselor de energie de tracțiune alternative la combustibilii fosili, de exemplu hidrogenul sau bateriile.
Germania – Guvernul a pus în aplicare măsuri ale Ordonanței pentru asigurarea aprovizionării cu energie prin măsuri eficiente pe termen mediu (EnSimiMaV), valabile pentru următorii doi ani. Printre măsuri se numără creșterea eficienței energetice în clădirile publice, private și corporative prin impunerea unei obligații de verificare și optimizare a încălzirii; echilibrarea hidronică pentru proprietarii de clădiri mari cu alimentare centralizată cu încălzire; obligația de a pune în aplicare măsuri de eficiență economică în companiile cu un consum de energie de 10 GWh pe an sunt obligate să pună în aplicare măsuri economice de eficiență energetică începând cu 1 octombrie 2022. Fondul pentru climă și transformare alocăaproximativ 62% din cheltuielile de investiții pentru promovarea măsurilor de eficiență energetică și de energie regenerabilă în sectorul construcțiilor.
Grecia. Guvernul a consolidat programul „Reciclează – Schimbă electrocasnicele” pentru a sprijini înlocuirea aparatelor electrocasnice (de exemplu, aparate de aer condiționat, frigidere, congelatoare) cu versiuni eficiente din punct de vedere energetic prin rambursarea unei părți din prețul de achiziție. De asemenea, intenționează să lanseze un program (640 de milioane de euro) pentru modernizarea energetică a 2,5 milioane de metri pătrați de clădiri utilizate de sectorul public.
Italia. Italia este țara cu cel mai mare procent de centrale termice pe gaz utilizate ca sursă primară de încălzire. Planul de economisire a energiei încurajează măsurile comportamentale de creștere a eficienței energetice, cum ar fi: înlocuirea aparatelor electrocasnice și a aparatelor de aer condiționat cu cele mai eficiente, instalarea de noi pompe de căldură electrice, instalarea de panouri solare termice pentru producerea de apă caldă, înlocuirea becurilor tradiționale cu cele cu LED-uri. Enea calculează, în mod prudent, economii de 200 de milioane de metri cubi, față de un potențial de peste 1 miliard de metri cubi.
Lituania. Guvernul a lansat un pachet de măsuri care include o nouă platformă de investiții în renovare și subvenții pentru renovarea ecologică și modernizarea clădirilor cu mai multe apartamente pentru a subvenționa 30 % din proiectele de renovare care vor atinge cel puțin clasa de performanță energetică „B” a clădirilor și pentru a implementa tehnologii regenerabile. De asemenea, este planificată renovarea clădirilor publice (40 de milioane euro).
Olanda – În aprilie 2022 a fost demarat un program substanțial de izolare, care urmărește să investească 4 miliarde de euro în îmbunătățirea eficienței energetice a 2,5 milioane de gospodării până în 2030, adică aproape o treime din stocul de locuințe al țării. Locuințele cu cele mai scăzute clasificări energetice (E, F și G) vor fi renovate primele, proprietarii urmând să primească subvenții egale cu 30% din cheltuieli și asistență suplimentară pentru cei care nu pot plăti singuri lucrările. Casele cu rating E, F sau G nu vor mai putea fi închiriate după 2030. De la 1 ianuarie 2022, rata medie de subvenție pentru diferitele măsuri de izolare a fost majorată (precum și subvențiile pentru pompele de căldură și boilerele solare) de la 20% la 30%. Obiectivul este de a instala 1 milion de pompe de căldură hibride în clădirile existente până în 2030 și de a începe eliminarea treptată a cazanelor de încălzire centrală mono. La 17 mai 2022, guvernul a anunțat că pompele de căldură hibride vor fi standardul pentru încălzirea locuințelor începând cu 2026. Până în 2030, cabinetul a pus deoparte 150 de milioane de euro pe an pentru a continua să sprijine proprietarii de locuințe în achiziționarea unei pompe de căldură (hibride). De asemenea, guvernul a anunțat că locuințele cu etichete energetice slabe (E, F, G) nu vor mai putea fi închiriate după 2030.
Polonia – Polonia devine rapid piața cu cea mai rapidă creștere a pompelor de căldură din Europa: în 2021, piața s-a extins cu 66%, cu peste 90.000 de unități instalate, ajungând la un total de peste 330.000 de unități. Acest lucru este probabil rezultatul programului polonez Clean Air, demarat în 2018 și alimentat în mai 2020, care distribuie 25 de miliarde de euro gospodăriilor pe o perioadă de 11 ani pentru a se îndepărta de încălzirea cu combustibili solizi. Cu toate acestea, războiul din Ucraina pare să fi accelerat absorbția în rândul gospodăriilor, care și-au dublat instalațiile față de 2021. Din 2018, guvernul oferă locuitorilor până la 6.700 de euro pentru a trece de la cazanele pe cărbune la tipuri de încălzire mai puțin poluante. Începând cu 15 iulie 2022, a fost lansată încă o versiune a programului – Clean Air Plus. Aceasta a sprijinit subvenția pentru modernizarea termică a locuințelor sau înlocuirea cazanelor de încălzire învechite până la o subvenție de 90%, sau 16 260 de euro, facilitând, de asemenea, procesul de aplicare.
Portugalia – Guvernul a majorat obiectivul pentru licitația de debut pentru energia eoliană offshore la 10 GW (față de 6-8 GW anunțat în iunie 2022) pentru a accelera tranziția către energia regenerabilă.
Spania. În august 2022, guvernul a supus consultării publice un proiect de decret regal de reglementare a programului de ajutor pentru acțiuni de reabilitare energetică a clădirilor existente din sectorul terțiar, care ar urma să fie finanțate din Fondul național pentru eficiență energetică (100 de milioane de euro) până în decembrie 2024. Fondul va oferi sub formă de concesii directe comunităților autonome și orașelor subvenționarea acțiunilor care realizează o reducere a consumului final de energie de 10% și care îmbunătățesc eficiența (Ie anvelopă termică, utilizarea de surse regenerabile în instalațiile termice de încălzire, răcire, ventilație și apă caldă menajeră, instalații de iluminat, înlocuirea aparatelor de refrigerare cu unele de înaltă eficiență cu etichetare energetică, îmbunătățirea climatizării centrelor de procesare a datelor). De asemenea, guvernul va majora cu 100 de milioane de euro programul de eficiență energeticăîn industrie, care a fost lansat în 2019 și va fi valabil până în iunie 2023. Acesta subvenționează îmbunătățirea tehnologiei în echipamentele și procesele industriale, precum și implementarea sistemelor de management energetic, pentru a reduce consumul și costurile companiilor, pentru a crește competitivitatea acestora, activitatea economică și crearea de locuri de muncă.
Slovacia – Guvernul a anunțat un program de subvenționare a gospodăriilor care doresc să instaleze pompe de căldură și a alocat 15 milioane de euro pentru acest program. De asemenea, promovează izolarea termică a gospodăriilor (primind 500 de milioane de euro din pachetul de stimulare al UE) începând din septembrie 2022.