ANALIZĂ Ce s-ar întâmpla cu România dacă ne-ar tăia rușii gazul

gaz

Consumul de gaze al României din această perioadă, când nu este prea frig, se ridică la 55 – 57 de milioane de metri cubi, în cursul săptămânii, cu 50 de milioane de metri cubi în weekend. El este acoperit de producția locală – 22 de milioane de metri cubi, extracția din depozite – 15-22 milioane de metri cubi și importuri.

Aceste importuri, care se fac pe două rute, cea ucraineană (Isaccea), și cea ungurească (Arad), acoperă până în 20% din consum, ruta ucraineană, prin care vin gazele direct din Rusia, reprezentând circa 10%.

Practic, aici s-ar resimți impactul unei eventuale sistări a furnizării gazului din Rusia, pe fondul tenisiunilor cu Ucraina. Acest 10% poate fi relativ ușor absorbit, fie printr-o creștere a extracției din depozite, fie prin oprirea unor consumatori industriali, din categoria celor întreruptibili (atâția câți mai sunt), fie prin majorarea importurilor din Ungaria. Vezi aici în timp real consumul de gaze al României și acoperirea lui din surse.

Astfel, posibilitatea ca populația României și instituțiile critice să rămână în frig este redusă. Acest lucru este susținut și de expertul în energie Răzavn Nicolescu, fost ministru al Energiei.

„Nu cred c-ar fi chiar o mare problemă dacă ne-ar tăia rușii gazul, nu atâta timp cât nu avem zile la rândul cu -20 de grade Celsius, ceea ce oricum nu apare pe prognozele meteo. La câtă industrie mai avem, consumul nu poate crește prea mult. Mai mult, nici rușii nu au interesul să taie gazele, întrucât au și ei dificultăți economice, iar fără banii din gaz intră în colaps pe termen mediu și lung”, spune expertul, pentru Economedia.

Importurile României de pe ruta ucraineană se fac, în mare parte, de firme agreate de Gazprom, din care cea mai importantă este Imex Oil. Aceste firme au și rezervat capacitate pe termen lung pe gazoductul Isaccea-Negru Vodă, astfel că este puțin probabil ca ele să renunțe la această sursă de venituri, mai ales acum când sunt mulți bani de făcut cu gazele, având în vedere prețurile din piață.

De altfel, chiar de la Kremlin a fost clar precizat că livrările de gaz către Europa nu vor înceta, în ciuda tensiunilor dintre Occident și Rusia pe subiectul Ucraina.

„Rusia şi-a îndeplinit impecabil obligaţiile din tratat în cele mai dificile momente de confruntare între Est şi Vest”, a declarat luni la Moscova purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei Interfax.

„Rusia nu a dat niciodată vreun motiv de îndoială privind seriozitatea sa”, a spus el. Kremlinul a răspuns astfel unor informaţii din presa europeană potrivit cărora ar putea fi iminentă o îngheţare a furnizării de gaze. Peskov a catalogat aceste informaţii drept „isterie” şi „insinuări”.

În plus, dacă România era, până acum 3 ani, țara de tranzit a gazelor dinspre Rusia către sudul Europei, Bulgaria și Grecia, până în Italia, odată cu inaugurarea Turkstream rușii au renuntat la tranzitul pe gazoductul dobrogean Isaccea – Negru Vodă.

Incapacitatea producției locale de a crește, îngrijorătoare

Dacă riscul de îngheț, cauzat de o sistare a importurilor de gaze din Rusia pare unul mic, îngrijorătoare este incapacitatea producției locale de a crește. De luni de zile, potrivit datelor interactive Transgaz, producția nu trece de 22-23 milioane de metri cubi. Aici, proporția Romgaz/Petrom este de circa 60-40%. Cele două companii nu găsesc resursa de a crește cantitățile de gaze extrase din subsol. Iar dacă Romgaz reușește, cât de cât, să păstreze o producție constantă, nu același lucru se poate spune de Petrom.

Compania controlată de austriecii de la OMV are, de ani de zile, un declin constant de producție, cantitățile extrase acum fiind cu peste 30% mai mici decât cele extrase acum cinci ani, spre exemplu. (Detalii, aici) Acest lucru se datorează depletării zăcămintelor, Petrom exploatând perimetre în general mature. O soluție pentru a crește producția încă nu se întrevede, cel puțin pe termen scurt. Ca acest lucru să se întâmple Petrom ar trebui să înceapă o campanie masivă de prospectare și explorare, care oricum și-ar arăta doar peste ani rezultatele.

O soluție pentru ca producția de gaze a României să crească masiv este Marea Neagră și ale ei resurse. Aici însă, exisstă un mare semn de întrebare. Preluarea afacerii Exxon de către Romgaz trenează, iar noua lege offshore trenează și ea. Chiar și dacă ambele lucruri ar fi rezolvate mâine, mai devreme de 2027 nu există șanse ca zecile de miliarde de metri ai Mării Negre să iasă la suprafață.

România are anual un consum de gaze de circa 12 miliarde de metri cubi, din care circa 10 miliarde este acoperit din producția internă.

Sursa/Facebook Moldovagaz

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.