Sursă foto: Linkedin
Cea mai mare bancă din România după active, Banca Transilvania, avertizează asupra intențiilor autorităților de a introduce „taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată”. Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, afirmă că orice impozitare suplimentară va reduce capacitatea băncilor de creditare şi, în final, se va vedea într-o scădere economică, iar măsura va afecta inclusiv pe cei 8 milioane de români care sunt acționari indirecți ai băncii, prin intermediul fondurilor de pensii private.
Programul de guvernare prevede „taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată”, deși nu este precizată încă o perioadă, un cuantum al taxei sau o definiție pentru un „profit excesiv”.
„Băncile folosesc o parte semnificativă a profitului pentru a-şi creşte capitalul, nu îl distribuie acţionarilor. Iar fiecare leu de capital înseamnă cinci lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei. În cazul nostru, la BT – aferent profitului anului trecut, aproape 2 miliarde de lei merg către capital, iar asta ne va permite, în linii mari, să creştem cu 10 miliarde de lei sumele care merg către creditare. Asta înseamnă că am capitalizat 55% din profit, tocmai pentru a creşte creditarea. Acesta este un efect multiplicator evident, care contribuie la creşterea prosperităţii, pentru că creditele generează locuri de muncă, investiţii şi stimulează consumul populaţiei [..] Orice creştere a impozitării băncilor ar reduce imediat capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi persoanelor fizice”, avertizează Omer Tetik, într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar.
CEO-ul Banca Transilvania subliniază că sistemul bancar este deja suprataxat în România, iar o nouă suprataxare discriminatorie ar reduce parametri precum investițiile, locurile de muncă și salariile, care depind de finanțarea publică și privată.
În plus, reprezentantul Banca Transilvania amintește că noi diferențe de impozitare între sectoare interferează în mecanismele pieței libere, iar unele sectoare sunt subminate, cu impact asupra competitivităţii. „Concret, cote diferite de impozitare ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susţine sectorul bancar (obţinând randamente mai bune în alte sectoare sau ţări) şi ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forţa să susţină investiţiile şi economia”, afirmă el.
Estimările Băncii Transilvania sunt că orice creştere a impozitării se va vedea în scăderea creşterii economice, ceea ce înseamnă recesiune – o creştere a poverii fiscale cu 1 punct procentual va genera scădere a Produsului Intern Brut de 0,5 puncte procentuale.
Omer Tetik subliniază că, în sectorul bancar, impactul este semnificativ mai mare, chiar dublu, prin mecanismul reducerii creditării. „Practic, un leu impozitat suplimentar asupra băncilor poate genera o scădere economică tot de un leu. Deci, impozitarea băncilor ar avea un impact dublu şi devastator asupra economiei”, avertizează el.
CEO-ul Băncii Transilvania mai amintește că impozitarea suplimentară a băncilor ar impacta semnificativ și piaţa de capital și pe cei 8 milioane de români care sunt acționari indirecți ai băncii prin fondurile de pensii private, ținând cont că fondurile de pensii și populația sunt acționari ai Băncii Transilvania și al altor bănci listate.
Context. Băncile din România plătesc deja un impozit pe profit de 16%. Pe deasupra, începând cu anul 2024, băncile plătesc și o taxă specială de 2% din cifra de afaceri, care se adaugă impozitului pe profit. Anul trecut, prin această taxă, băncile au trimis la adus la buget 967 de milioane de lei, peste estimările inițiale ale statului 800 de milioane de lei. În bugetul pe anul 2025, Guvernul a estimat încasări de 1,3 miliarde de lei la acest capitol, în creștere cu 37% față de anul anterior.
Un nou impozit asupra profiturilor băncilor ar însemna a treia taxă pe veniturile și profiturile instituțiilor de credit.
