Atena, Grecia / Sursa foto: Pexels
La mai bine de zece ani după ce măsurile de salvare și de austeritate au scos Grecia din pragul falimentului și al ieșirii din zona euro, țara și-a revenit și este pe punctul de a-și recăpăta ratingul de investiție, scrie Financial Times.
S&P și-a schimbat recent perspectiva pentru această țară de la stabilă la pozitivă. Un upgrade complet ar plasa Grecia la triplu B minus, cel mai mic rating de investiții al agenției de rating.
Mulți, inclusiv guvernatorul băncii centrale a țării, se așteaptă ca această îmbunătățire să aibă loc după alegerile din 21 mai, dacă noul guvern va continua reformele și va menține stabilitatea politică.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Partidul conservator Noua Democrație, aflat la putere, are un avans de cinci-șase puncte în sondaje în fața Syriza, partidul de opoziție de stânga radicală. Cu toate acestea, se preconizează că va avea dificultăți în a forma un guvern după primul tur de scrutin, grecii urmând să se întoarcă în iulie pentru un tur de scrutin secundar.
Fokion Karavias, directorul executiv al creditorului elen Eurobank, a declarat că revenirea la categoria „investment grade” – de care sunt legate în mod inextricabil nu numai costurile de împrumut ale guvernului, ci și cele ale creditorilor locali și ale corporațiilor – ar semnala „cea mai mare redresare din sistemul financiar european”.
„Au existat [au fost] multe voci care au cerut ca Grecia să iasă din zona euro. Acestea susțineau că datoria țării nu va fi niciodată sustenabilă, că va fi imposibil să obțină excedente primare și că sistemul său bancar nu va putea să își reducă stocul de credite neperformante”, a spus el. „În cele din urmă, nimic nu este imposibil”.
După ani de zile în care a fost copilul-problemă al Europei, creșterea economică în Grecia este acum în plină ascensiune. Economia a înregistrat una dintre cele mai puternice recuperări după pandemia Covid-19, cu o creștere a produsului intern brut de 8,4% în 2021 și de 5,9% anul trecut.
Cifrele furnizate de Eurostat, biroul de statistică al UE, arată că Grecia a înregistrat un excedent bugetar primar de 0,1% în 2022. Valoarea creditelor care sunt acum neperformante în bilanțurile băncilor a scăzut de la peste 50% în 2016 la aproape 7%.
Economiștii de la agențiile de rating și băncile de investiții, precum Goldman Sachs, se așteaptă ca Grecia să continue să aibă performanțe superioare blocului în acest an și anul viitor.
Este departe de situația din februarie 2012, când ratingul de credit al țării a fost aproape de cel mai mic calificativ – incapacitate de plată selectivă – în urma unei crize a datoriilor care a amenințat să rupă zona euro.
Lipsa statutului de investiție a dus la creșterea costurilor de finanțare și a însemnat că, pentru o perioadă, Băncii Centrale Europene i s-a interzis să cumpere datoria Greciei în cadrul programelor sale de achiziționare de obligațiuni în valoare de mai multe trilioane de euro pentru a stabiliza economia blocului.
Atingerea unui punct în care reintrarea în clubul investițiilor – un statut acordat de S&P doar pentru 70 de țări – ar deveni o posibilitate reală a fost dificilă.
Măsurile dureroase de austeritate și-au lăsat amprenta asupra unei țări care are în prezent una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie relativă din UE. La 832 de euro pe lună, salariul minim pe economie este cu 30 de euro mai mic decât era în 2010. În termeni reali, salariul mediu este cu aproximativ un sfert mai mic decât era în urmă cu 12 ani.
După ce s-a redus cu aproape un sfert de la vârf, producția Greciei rămâne substanțial sub nivelurile de dinaintea crizei. Giorgos Chouliarakis, consilierul economic al guvernatorului băncii centrale a Greciei, consideră că o revenire la vârf „mai are nevoie de încă un deceniu”, în timp ce doar „un plan serios de investiții multianuale în capitalul uman, în infrastructura cheie și în serviciile de sănătate” va stimula salariile.
„Multe gospodării resimt presiunea exercitată de prețurile mai mari la alimente, energie și alte bunuri de bază”, a declarat Nikos Vettas, directorul general al IOBE, un think-tank economic cu sediul la Atena.
Reformele nu numai că au stabilizat o economie aflată în cădere liberă, dar au dus și la unele îmbunătățiri reale. Principala dintre ele este comerțul: între 2010 și 2021, exporturile de bunuri ale țării au crescut cu 90%, comparativ cu 42% în întreaga zonă euro.
„Cea mai mare poveste de succes a Greciei în ultimul deceniu este reprezentată de exporturi”, a declarat Dimitris Malliaropulos, economist șef al băncii centrale elene. Cu toate acestea, un factor important a fost reprezentat de reducerile „categorice” ale salariilor, a adăugat el. „Prețul acestei îmbunătățiri a fost ridicat”.
Durerea începe acum să dea roade.
După ce a urcat la 206% în timpul pandemiei, datoria guvernamentală a Greciei ca proporție din PIB a scăzut la 171% anul trecut, cel mai scăzut nivel din 2012 și una dintre cele mai rapide rate de reducere a datoriei din lume. Se preconizează că aceasta va continua să scadă în 2023, ajutată de inflația ridicată.
„În principiu, câștigătorii unei inflații ridicate sunt cei care au multe venituri legate de inflație și nu multe pasive legate de inflație”, a declarat Chris Jeffery, șeful strategiei privind inflația și ratele la Legal & General Investment Management. De asemenea, țara este relativ mai puțin expusă la costuri de împrumut mai mari la nivel regional, întrucât scadența medie a datoriei sale este de 20 de ani, față de șapte ani pentru media economiilor avansate.
„PIB-ul nominal al Greciei a crescut acum cu peste 25% în ultimii doi ani. Datoria lor nominală a crescut cu doar 4%”, a spus Jeffrey. „O nouă îmbunătățire mare [a raportului datorie/PIB] este probabilă în acest an, ceea ce va aduce o retrogradare la categoria ”investment grade” în scurt timp”.
Covid a ajutat la creșterea veniturilor prin forțarea oamenilor să folosească plăți electronice mai ușor de urmărit, pe măsură ce magazinele se închideau. „Activitatea economică care era ”la negru” a fost acum dezvăluită și impozitată”, a declarat Malliaropulos.
Grecia a beneficiat, de asemenea, de o creștere a investițiilor străine directe, care au crescut cu 50% anul trecut, ajungând la cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrărilor, în 2002. Fondul de redresare post-pandemic al UE urmează să ofere Greciei 30,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi până în 2026, ceea ce reprezintă 18% din PIB-ul actual.
Turismul – cel mai mare sector al economiei grecești, care reprezintă aproximativ o cincime din PIB – și-a revenit anul trecut și a ajuns la 97% din nivelurile anterioare pandemiei. Străinii nu numai că își fac vacanțele în țară, dar investesc masiv în imobiliare. Anul trecut, vânzările de proprietăți către cumpărătorii din străinătate au fost de aproape patru ori mai mari decât în 2007, ajungând la aproape 2 miliarde de euro.
Construcțiile, sectorul cel mai afectat în timpul crizei financiare, este, de asemenea, în plină expansiune. Haris Kokosalakis, a cărui afacere în domeniul construcțiilor s-a prăbușit în 2012, a declarat că cererea din partea cumpărătorilor din străinătate i-a dat o ușoară „speranță” de redresare durabilă.
„Dacă nu ar fi fost clienții noștri străini, aș fi fost foarte pesimist”, a spus el. „Încă mă tem că ne-am întors în 2007, pe cale să ne confruntăm cu o nouă prăbușire”.