Cercetătorii de la Stanford au descoperit că unul din zece programatori este o „fantomă”, respectiv încasează salariul fără să facă practic nimic

Cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit că 9,5% dintre programatori, sau aproape fiecare al zecelea, nu fac practic nimic la locul de muncă. Astfel de angajați îndeplinesc un număr minim de sarcini, primesc un salariu și nu aduc niciun beneficiu. În același timp, „inginerii fantomă”, așa cum îi numește autorul studiului, Yegor Denisov-Blank, se regăsesc atât printre lucrătorii la distanță, cât și printre cei care lucrează în birouri. Oamenii de știință presupun că concedierea acestora nu numai că va aduce economii la salarii, dar nu va afecta nici productivitatea, scrie Meduza.io.

În cadrul studiului lor, specialiștii de la Universitatea Stanford au analizat productivitatea a peste 50.000 de programatori din câteva sute de companii (lista acestora nu este dezvăluită) care le-au oferit acces la depozite interne, cum ar fi pe GitHub. Pentru a evalua eficiența dezvoltatorilor, a fost utilizat un algoritm special, dezvoltat chiar de oamenii de știință.

Cercetătorii au găsit cel mai mare număr de „fantome” printre cei care lucrează de la distanță – 14%. Angajații care merg constant la birou sunt mai responsabili în munca lor. Dezvoltatorii inutili din această categorie sunt doar 6%. În companiile în care a fost adoptat un format de lucru hibrid, cercetătorii au găsit 9% dintre programatorii care nu își îndeplinesc sarcinile.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

We found that 14% of software engineers working remotely do almost no work (Ghost Engineers), compared to 9% in hybrid roles and 6% in the office. pic.twitter.com/lgezcpPZqq

— Yegor Denisov-Blanch (@yegordb) November 20, 2024

Cercetătorii au analizat, de asemenea, datele LinkedIn privind numărul de angajați din 13 companii mari, inclusiv IBM, Microsoft, Oracle, Google și Amazon. Cercetătorii estimează că concedierea lucrătorilor fantomă ar economisi giganții tehnologici aproximativ 11,6 miliarde de dolari anual (pe baza unui salariu mediu anual de 150.000 de dolari). Mai mult, capitalizarea de piață combinată a celor 12 companii ar crește cu 465 de miliarde de dolari, fără nicio pierdere în productivitate.

Într-un interviu acordat Business Insider, Egor Denisov-Blank a declarat că echipa a început acest studiu pentru a găsi cea mai potrivită modalitate de evaluare a performanței programatorilor. „Dezvoltarea de software este o cutie neagră”, a menționat autorul studiului. „Nimeni nu știe cum să măsoare productivitatea programatorilor. Metodele existente nu sunt fiabile, deoarece evaluează diferit aceeași muncă”.

Denisov-Blank a explicat că un dezvoltator poate face o schimbare foarte complexă care va consta într-o singură linie de cod. În același timp, recompensa va merge către cel care scrie o mie de linii. Cu toate acestea, va avea un impact minim asupra produsului final.

Algoritmul folosit de cercetători încearcă să rezolve această problemă. Acesta evaluează nu numai cantitatea de cod scrisă, ci și alți parametri. De exemplu, dacă acesta rezolvă probleme complexe și cât de ușor este de implementat și de întreținut.

Studiul în sine nu a fost încă publicat – Denisov-Blank doar a împărtășit rezultatele acestuia pe pagina sa de pe rețeaua socială X. De asemenea, lucrarea nu a fost încă revizuită de alți oameni de știință. Dar, după cum notează publicația 404 Media , simplul fapt că companiile de tehnologie au fost de acord să participe la un astfel de studiu arată cât de concentrate sunt acestea pe ideea de a întoarce angajații la birou și de a combate „supraangajarea”. Adică situațiile în care programatorii au mai multe locuri de muncă cu normă întreagă în același timp, fără știrea angajatorilor lor.

Katherine Long de la Business Insider sugerează că cifra de 9,5% „fantome” ar putea fi umflată deoarece studiul a inclus doar companiile care s-au oferit să participe. Este posibil ca acestea să fi avut propriile lor suspiciuni cu privire la subperformanța angajaților. La nivelul întregii industrii, cifra ar putea fi mai mică.

Pe de altă parte, Long remarcă faptul că categoria „fantomă” îi include doar pe cei a căror productivitate este mai mică de 10% din mediană. Cu toate acestea, nici angajații cu un scor de 11-12% nu au o contribuție semnificativă la companie.

Rețeaua socială X a pus la îndoială, de asemenea, corectitudinea evaluărilor cercetătorilor de la Stanford. Un utilizator a subliniat că este fundamental greșit să evaluezi eficiența muncii unui inginer software pe baza cantității de cod scris. Sarcina lor este de a maximiza valoarea comercială a unui produs cu modificări minime. În același timp, utilizatorul a fost de acord că abordarea oamenilor de știință este corectă dacă se evaluează doar procesul de scriere a codului.

Autorul studiului a fost de acord cu aceste comentarii. Cu toate acestea, el a observat că ideea de a rezolva problemele fără a scrie cod este bună doar în teorie. Într-un mediu de producție real, aceasta nu funcționează. Denisov-Blank a adăugat că metoda sa și a colegilor săi de evaluare a eficienței nu este universală, dar permite o mai bună înțelegere a ceea ce se întâmplă în companiile care sunt implicate în dezvoltare și luarea unor decizii mai informate.

Într-un comentariu pentru 404 Media, cercetătorul a mai precizat că algoritmul nu a luat în considerare toți dezvoltatorii. Companiile au împărtășit cu echipa sa liste de angajați care au fost excluși din analiză, deoarece responsabilitățile lor nu se limitează la scrierea de cod.

De asemenea, studiul nu oferă un răspuns clar la întrebarea cât de eficient este pentru angajați să se întoarcă la birou după mai mulți ani de muncă la distanță. Iar acest lucru este exact ceea ce interesează multe companii în prezent. Studiul a arătat că cei mai eficienți dezvoltatori lucrează de la distanță, clarifică Business Insider. Unii dintre ei sunt de cinci ori mai productivi decât media colegilor lor.