Raport BNR: Circa 65% din firmele din România consideră că situația economică națională s-a înrăutățit, în creștere de la 51% / Costurile și problemele fiscale sunt cele mai presante probleme ale companiilor / Aproape jumătate nu au realizat investiții, în ultimele șase luni

Deteriorarea echilibrelor macroeconomice se reflectă în evaluările companiilor nefinanciare din România. Ponderea firmelor care consideră că situația economică națională s-a înrăutățit în perioada septembrie 2024 – februarie 2025 a crescut la 65 la sută, de la 51 la sută în sondajul precedent (septembrie 2024), arată un raport publicat joi de Banca Națională a României (BNR).

Firmele indică într-o mai mare măsură și deteriorarea situației economice a sectorului de activitate din care acestea fac parte (51 la sută față de 40 la sută în septembrie 2024).

Totuși, se observă o ușoară diminuare a ponderii firmelor care consideră că situația economică și financiară a propriei companii,
precum și perspectivele de dezvoltare ale firmei s-au înrăutățit (38 la sută dintre firme față de 40 la sută în septembrie 2024, respectiv 28 la sută comparativ cu 30 la sută).

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

În funcție de dimensiunea companiei, se observă opinii mai optimiste în cazul corporațiilor, 57 la sută dintre acestea evaluând situația economică națională în deteriorare, față de 65 la sută în cazul IMM.

Dintre sectoarele de activitate, firmele care activează în comerț indică în cea mai mare măsură o înrăutățire a situației la nivel național (67 la sută față de 65 la sută la nivel agregat), a situației sectorului economic (54 la sută față de 51 la sută) și a situației financiare a propriei firme (42,5 la sută comparativ cu 40 la sută).

Perspectivele de dezvoltare ale companiilor

Opiniile cu privire la perspectivele de dezvoltare ale companiei sunt mixte: aproximativ jumătate dintre firme indică o menținere constantă (51,2 la sută), 28,5 la sută mizează pe o înrăutățire, iar restul de 20,3 la sută apreciază că acestea se vor îmbunătăți.

Firmele din agricultură și servicii și utilități sunt ușor mai optimiste cu privire la perspectivele de dezvoltare, 22 la sută dintre acestea estimând o îmbunătățire.

Cele mai presante probleme ale companiilor

Firmele din România continuă să raporteze costurile (de producție, costurile cu forța de muncă etc.) ca fiind principala problemă cu care se confruntă, 55 la sută dintre companii, în creștere de la 54 la sută în septembrie 2024, identificând acest factor ca fiind cel mai presant. Corporațiile indică într-o mai mare proporție influența costurilor asupra activității (57 la sută), în timp ce dintre sectoarele economice, firmele care activează în agricultură și industrie (65 la sută fiecare) sunt cele mai afectate de nivelul costurilor.

A doua cea mai presantă provocare semnalată de firme, în accentuare față de exercițiul precedent, se referă la problemele fiscale sau legate de reglementări/legislație aplicabile firmei (43 la sută față de 39 la sută în septembrie 2024). Și această dificultate este resimțită într-o mai mare măsură de corporații (46 la sută comparativ cu 43 la sută în cazul IMM), precum și de firmele din industrie (49 la sută).

Dintre problemele fiscale, cel mai frecvent indicată este nivelul ridicat al fiscalității (taxe, impozite, accize), de 64 la sută dintre firme, în creștere de la 62 la sută în septembrie 2024, precum și numărul ridicat de taxe, impozite, accize (60 la sută) și impredictibilitatea mediului fiscal/legislativ (60 la sută), ambele în creștere semnificativă față de exercițiul precedent (de la 51 la sută, respectiv 47 la sută).

Următoarea problemă presantă raportată de firme este legată de concurență, cu o pondere în creștere de la 39 la sută în septembrie 2024 la 41 la sută în sondajul curent, și resimțită într-o mai mare măsură de IMM comparativ cu companiile mari (41 la sută față de 32 la sută). Concurența reprezintă o preocupare semnalată mai frecvent de firmele din comerț (47 la sută), urmate de cele din agricultură (41 la sută).

Disponibilitatea forței de muncă bine pregătite se clasează pe locul al patrulea în ordinea importanței, cu 40 la sută dintre firme identificând-o ca problemă presantă. La nivelul zonei euro, acest factor reprezintă principala preocupare a firmelor, semnalată de 63 la sută dintre acestea6 .

Corporațiile resimt deficitul de forță de muncă calificată mai acut (54 la sută), clasând această provocare pe locul al doilea, după costuri. La nivelul sectoarelor de activitate, firmele din construcții și imobiliare sunt mai afectate de lipsa personalului calificat, indicând în proporție de 45 la sută acest factor. Deficitul de personal calificat este amplificat de evoluțiile demografice, precum scăderea populației active și migrația forței de muncă. Aceste dinamici afectează negativ disponibilitatea resurselor umane în sectoare-cheie ale economiei, în special în cele care necesită competențe tehnice sau expertiză specializată. În absența unor măsuri eficiente de atragere și retenție a personalului calificat, dezechilibrele dintre cerere și ofertă pe piața muncii riscă să se adâncească, afectând atât productivitatea, cât și competitivitatea economică pe termen lung. Disponibilitatea personalului calificat afectează inclusiv investițiile firmelor, peste jumătate dintre companiile la nivelul UE și 43 la sută dintre firmele care activează în România, participante la sondajul BEI7 , identificând acest factor ca un obstacol major pe termen lung în calea investițiilor.

Accesul la finanțare continuă să reprezinte una dintre cele mai puțin presante probleme pentru firme (15 la sută), alături de procesul de insolvență (12 la sută), ambele în scădere față de exercițiul precedent. La nivelul sectoarelor de activitate, firmele din agricultură raportează într-o mai mare proporție accesul la finanțare ca o provocare cu care s-au confruntat în ultimele șase luni (17 la sută), urmate de firmele din comerț și imobiliare (16 la sută).

Situația economică a companiilor

Sub influența factorilor mai sus amintiți, în perioada septembrie 2024 – februarie 2025, cifra de afaceri a companiilor autohtone a înregistrat evoluții mixte: (i) 36 la sută dintre firme au raportat o scădere, (ii) 35 la sută menținerea la un nivel relativ nemodificat și (iii) 27 la sută au indicat o creștere a indicatorului. Similar, profitul net a scăzut, conform opiniei firmelor, în cazul a 46 la sută dintre firme, a rămas constant pentru 31 la sută dintre firme și a crescut pentru 19 la sută dintre companiile care activează în România. În funcție de dimensiunea companiei, corporațiile raportează într-o mai mare măsură creșterea cifrei de afaceri (50 la sută față de 27 la sută în cazul IMM) și a profitului net (33 la sută față de 19 la sută în cazul IMM). După sectorul de activitate, firmele din servicii și utilități au raportat într-o proporție mai mare creșterea vânzărilor și a profitului net (30 la sută, respectiv 22 la sută).

Cele mai multe firme au raportat creșterea costurilor cu forța de muncă (59 la sută) și a altor costuri – de exemplu cu materiale, energie, etc. (68 la sută), acestea fiind resimțite mai accentuat de corporații (79 la sută, respectiv 76 la sută). La nivel de sector de activitate, firmele din industrie semnalează în cea mai mare măsură creșterea costurilor (69 la sută costuri cu forța de muncă, 78 la sută alte costuri).

Numărul angajaților s-a menținut constant pentru 63 la sută dintre firme, a scăzut în cazul a 13 la sută și a crescut pentru 8 la sută. În cazul corporațiilor evoluția efectivului salariaților este contrastantă: în cazul a 31 la sută personalul a crescut, însă pentru 25 la sută dintre corporații numărul angajaților s-a redus.

Aproape jumătate dintre companiile nefinanciare din România nu au realizat investiții, în ultimele șase luni, în clădiri, terenuri, fabrici, echipamente etc. Aproximativ o treime dintre firme au menținut un ritm constant al investițiilor, iar pentru 10 la sută dintre firme investițiile au crescut, în timp ce pentru alte 10 la sută au scăzut. Companiile de mari dimensiuni investesc într-o mai mare măsură (84 la sută dintre firme), în cazul acestora fiind înregistrate creșteri ale investițiilor pentru 30 la sută dintre firme și o evoluție constantă pentru 39 la sută. Firmele care activează în servicii și utilități au realizat în cea mai mică proporție investiții (47 la sută), în timp ce în cazul firmelor din agricultură se observă cel mai mare procent al firmelor pentru care investițiile au scăzut în perioada de referință (18 la sută).

La nivelul agregat al sectorului companiilor nefinanciare, în cazul a peste jumătate dintre firme, nivelul datoriilor raportat la active s-a menținut relativ constant. În cazul corporațiilor, se remarcă o creștere ușor mai pronunțată a indicatorului, pentru 22 la sută dintre firme, față de 17 la sută în cazul IMM. Sectorul de activitate unde firmele au raportat în cea mai mare măsură creșterea gradului de îndatorare (datorii/active) este sectorul construcțiilor și imobiliarelor (21 la sută față de 17 la sută la nivel agregat). În cazul companiilor cu credite, menținerea nemodificată a cheltuielilor cu dobânzile a fost raportată de 46 la sută dintre acestea, iar creșterea de 40 la sută dintre firmele cu credite. În ceea ce privește disciplina la plată, circa 59 la sută dintre firmele autohtone au întâmpinat întârzieri ale încasărilor, fenomen resimțit mai acut de companiile de mari dimensiuni, unde ponderea urcă la 72 la sută. Dintre sectoarele de activitate, companiile din industrie se confruntă mai intens cu această problemă (64 la sută).

Pentru perioada următoare, cele mai multe firme se așteaptă la creșteri ale prețurilor medii, atât ale produselor și serviciilor firmei (56 la sută), cât și ale materiilor prime (69 la sută). Referitor la salariul mediu al angajaților, așteptările firmelor sunt preponderent de creștere (44 la sută) sau menținere constantă (30 la sută).

Similar, numărul salariaților este estimat a rămâne constant de peste jumătate dintre firme, iar circa 15 la sută dintre firme mizează pe creșterea numărului de angajați.

Așteptările referitoare la nevoia de finanțare de la bănci sau IFN, excluzând firmele care au ales varianta „nu știu/nu răspund”, se îndreaptă către menținerea constantă (28 la sută) sau creșterea acesteia (15 la sută). Dintre sectoarele de activitate, firmele din industrie anticipează într-o mai mare măsură creșterea nevoii de finanțare (19 la sută).