Comisia Europeană: România, printre țările europene care se confruntă cu dezechilibre excesive

România este, alături de Cipru, Germania, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Spania, printre țările care se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive, arată un comunicat transmis de Comisia Europeană. Prin urmare, pentru aceste țări vor fi pregătite din nou analize aprofundate în ciclul 2023-2024, arată comunicatul Comisiei.

Comisia Europeană arăta în prognoza de toamnă că creșterea Produsului Intern Brut real al României ar urma să încetinească până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Totodată, Comisia estimază că deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare în ianuarie 2024. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.

Conform Bruxelles-ului, se justifică revizuiri aprofundate pentru încă un stat membru, și anume Slovacia. Slovacia a făcut obiectul unei examinări aprofundate în ciclul anual anterior, care a concluzionat că nu se confruntă cu dezechilibre. Cu toate acestea, evoluțiile economice înregistrate de atunci indică un risc continuu de posibile dezechilibre, deoarece reducerea acestor riscuri nu pare să fie în curs de realizare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Comisia a lansat marți ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2024. Pachetul de toamnă se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2023, care au arătat că economia UE continuă să fie rezistentă în fața multiplelor șocuri suportate în ultimii ani, dar că aceasta a pierdut din ritmul de creștere în 2023, în contextul unei inflații ridicate și al unor condiții de finanțare mai stricte, așteptându-se doar o redresare moderată a creșterii în 2024.

„UE se confruntă cu o serie de provocări structurale importante, inclusiv creșterea scăzută a productivității, tranziția ecologică și digitală, îmbătrânirea și incluziunea socială, care trebuie abordate pentru a rămâne pe calea unei competitivități durabile. Evenimentele geopolitice perturbatoare au demonstrat, de asemenea, necesitatea ca UE să rămână competitivă pe o piață globală, asigurându-se în același timp că nimeni nu este lăsat în urmă. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorități și prin furnizarea de orientări politice clare și bine coordonate pentru anul următor”, arată Comisia.

Ciclul 2024 al semestrului european se va concentra în mod specific pe sinergiile și complementaritățile dintre punerea în aplicare a planurilor de redresare și de reziliență și programele politicii de coeziune, precum și pe identificarea domeniilor în care sunt necesare investiții și reforme suplimentare la nivel național și regional, arată Comisia.

În plus, în 2024, clauza generală de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere urmează să fie dezactivată. Politica fiscală trebuie să sprijine politica monetară în reducerea inflației și în garantarea sustenabilității fiscale, oferind în același timp spațiu suficient pentru investiții suplimentare și sprijinind creșterea pe termen lung.

În general, Comisia este de părere că proiectele de planuri bugetare ale Ciprului, Estoniei, Greciei, Spaniei, Irlandei, Sloveniei și Lituaniei sunt în conformitate cu aceste recomandări ale Consiliului. Proiectele de planuri bugetare ale Austriei, Germaniei, Italiei, Luxemburgului, Letoniei, Maltei, Țărilor de Jos, Portugaliei și Slovaciei nu sunt pe deplin în conformitate cu recomandările Consiliului. Proiectele de planuri bugetare ale Belgiei, Finlandei, Franței și Croației riscă să nu fie conforme cu recomandările Consiliului.