Attribution - Non Commericial - No Derivs Creative Commons
© European Union 2014 - European Parliament
----------------------------------------
Pietro Naj-Oleari:
European Parliament,
Information General Directoratem,
Web Communication Unit,
Picture Editor.
Phone: +32479721559/+32.2.28 40 633
E-mail: pietro.naj-oleari@europarl.europa.eu
România este, alături de Cipru, Germania, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Spania, printre țările care se confruntă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive, arată un comunicat transmis de Comisia Europeană. Prin urmare, pentru aceste țări vor fi pregătite din nou analize aprofundate în ciclul 2023-2024, arată comunicatul Comisiei.
Comisia Europeană arăta în prognoza de toamnă că creșterea Produsului Intern Brut real al României ar urma să încetinească până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare stricte și a cererii externe mai scăzute, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene. Totodată, Comisia estimază că deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare în ianuarie 2024. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 50,5% în 2025.
Conform Bruxelles-ului, se justifică revizuiri aprofundate pentru încă un stat membru, și anume Slovacia. Slovacia a făcut obiectul unei examinări aprofundate în ciclul anual anterior, care a concluzionat că nu se confruntă cu dezechilibre. Cu toate acestea, evoluțiile economice înregistrate de atunci indică un risc continuu de posibile dezechilibre, deoarece reducerea acestor riscuri nu pare să fie în curs de realizare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Comisia a lansat marți ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2024. Pachetul de toamnă se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2023, care au arătat că economia UE continuă să fie rezistentă în fața multiplelor șocuri suportate în ultimii ani, dar că aceasta a pierdut din ritmul de creștere în 2023, în contextul unei inflații ridicate și al unor condiții de finanțare mai stricte, așteptându-se doar o redresare moderată a creșterii în 2024.
„UE se confruntă cu o serie de provocări structurale importante, inclusiv creșterea scăzută a productivității, tranziția ecologică și digitală, îmbătrânirea și incluziunea socială, care trebuie abordate pentru a rămâne pe calea unei competitivități durabile. Evenimentele geopolitice perturbatoare au demonstrat, de asemenea, necesitatea ca UE să rămână competitivă pe o piață globală, asigurându-se în același timp că nimeni nu este lăsat în urmă. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorități și prin furnizarea de orientări politice clare și bine coordonate pentru anul următor”, arată Comisia.
Ciclul 2024 al semestrului european se va concentra în mod specific pe sinergiile și complementaritățile dintre punerea în aplicare a planurilor de redresare și de reziliență și programele politicii de coeziune, precum și pe identificarea domeniilor în care sunt necesare investiții și reforme suplimentare la nivel național și regional, arată Comisia.
În plus, în 2024, clauza generală de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere urmează să fie dezactivată. Politica fiscală trebuie să sprijine politica monetară în reducerea inflației și în garantarea sustenabilității fiscale, oferind în același timp spațiu suficient pentru investiții suplimentare și sprijinind creșterea pe termen lung.
În general, Comisia este de părere că proiectele de planuri bugetare ale Ciprului, Estoniei, Greciei, Spaniei, Irlandei, Sloveniei și Lituaniei sunt în conformitate cu aceste recomandări ale Consiliului. Proiectele de planuri bugetare ale Austriei, Germaniei, Italiei, Luxemburgului, Letoniei, Maltei, Țărilor de Jos, Portugaliei și Slovaciei nu sunt pe deplin în conformitate cu recomandările Consiliului. Proiectele de planuri bugetare ale Belgiei, Finlandei, Franței și Croației riscă să nu fie conforme cu recomandările Consiliului.