Sursa foto: Pexels
Comisia Europeană va pune în aplicare noi reguli dure pentru a se asigura că sumele fără precedent din fondul de recuperare al UE vor fi cheltuiți bine, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la potențialul de fraudă și risipă în cadrul programului de 750 miliarde de euro, scrie Financial Times.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu politica economică, a declarat că cheltuirea banilor de recuperare va fi supusă unui set mai strict de reguli care să prevină scandaluri de fraudă sau risipă, cum s-a întâmplat în trecut cu programele de ajutor regional ale UE.
„Sistemul pe care l-am pus în aplicare este un sistem robust care va garanta utilizarea corectă a acestei finanțări UE”, a spus Dombrovskis, menționând că UE nu numai că va supraveghea „sistemele de control” naționale pentru cheltuirea banilor, dar va aplica și propriile reguli.
El a adăugat că Bruxelles-ul este gata să suspende plățile dacă există semne că un guvern național nu se ocupă de reformele de îmbunătățire a competitivității sau că nu canalizează banii direct în investiții convenite în prealabil. „Există criterii destul de stricte”, potrivit lui Dombrovschis.
Dombrovskis a mai spus că, în ceea ce privește frauda, Parchetul European, înființat în 2017 pentru a urmări penal infracțiunile privind bugetul UE, ar putea avea un rol în a cerceta săvârșirea unor infracțiuni.
Cu toate acestea, doar 22 de țări din UE fac parte din acest Parchet European (EPPO), iar țări precum Ungaria nu se regăsesc printre ele.
Conform condițiilor agreate anul trecut de liderii UE, accesul la banii pentru relansare este legat de angajamente de reformă asumate de statele membre, care acoperă domenii precum pensiile și sistemele de securitate socială, dreptul muncii, mediul de afaceri, calitatea administrației publice și achizițiile publice.
„Dacă unele reforme se opresc, dacă un proiect de investiții nu avansează din orice motiv, atunci această parte a banilor nu va veni. Plățile sunt direct legate de progresul în reforme și investiții”, a spus Dombrovskis.
Bruxellesul este supus unei presiuni intense pentru a se asigura că vasta sumă de bani pentru recuperare după pandemia de Covid-19 este bine cheltuită, având în vedere că sunt necesare volume fără precedent de împrumuturi ale UE pe piețele de capital pentru finanțarea acestora. Programul vine într-un moment în care îngrijorările cu privire la corupție și statul de drept cresc în unele state membre.
De exemplu, biroul antifraudă al UE a solicitat Ungariei să ramburseze banii pentru o linie de metrou din cauza problemelor de fraudă și corupție. În februarie anul acesta, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a concluzionat că ministerul de interne al Bulgariei a „încălcat condițiile” unei subvenții UE de 6 milioane euro pentru achiziționarea a 350 de vehicule de teren pentru poliție, un caz care a apărut pe fondul unei serii de dezvăluiri de corupție.
Ultimele preocupări legate de Ungaria se concentrează pe planurile sale de a pune universitățile sub controlul fundațiilor. Criticii spun că aceste planuri vor lega universitățile de actualul guvern și de aliații săi. Ungaria intenționează să aloce 2,8 miliarde de euro, aproximativ 20% din fondurile sale de recuperare date de UE, pentru un sistem de „modernizare a universităților”. Un grup de europarlamentari a cerut comisiei să nu deconteze banii.
Întrebat despre situația cu Ungaria, Dombrovskis a spus: „Există criterii destul de stricte stabilite în Regulamentul privind facilitatea de recuperare și reziliență și urmărim să ne asigurăm că aceste criterii sunt într-adevăr respectate de către statele membre”.
Fondul de recuperare include, de asemenea, un nou mecanism care leagă plățile de principiile „statului de drept” după ce Ungaria și Polonia au renunțat la obiecțiile în legătură cu aceste criterii, în decembrie.