Sursa foto: Pixabay
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză și-a revizut, în prognoza de toamnă, în scădere, cifrele pentru anul viitor. Dacă în luna august a acestui an vedea un avans al economiei de 4,2 la sută, acum creșterea este de 3,2 la sută. Drept urmare, PIB-ul anului viitor este prognozat a fi 1.733,8 miliarde lei, iar în prognoza de vară era de 1.746,7 miliarde lei. Pentru anul acesta, PIB-ul din prognoza de toamnă este de 1.583,5 miliarde lei, în scădere de la 1.591,0 miliarde de lei, cât era în prognoza de vară. În ceea ce privește inflația, Comisia estimează că aceasta va fi de 4,6 la sută la sfârșitul anului, iar media anuală va fi de 6%. Acestea sunt cifrele principale pe baza cărora Guvernul urmează să construiască bugetul pentru anul 2024.
Cursul mediu de schimb leu-euro va urca de la 4,95 lei în 2023, la 5 lei pentru un euro în 2024. Pentru dolar, Comisia estimează o creștere a cursului mediu de la 4,59 lei la 4,63 lei pentru moneda americană.
Câştigul salarial mediu net lunar ar urma să urce de la 4.330 lei, la 4.733 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 9,3%. Câştigul salarial real va avea un avans pozitiv de 3,1%, după 3 la sută în 2023.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză mai subliniază că în cea mai recentă publicaţie „World Economic Outlook” (WEO), experţii FMI estimează o creştere economică de 2,2% în acest an, ce va fi urmată de o accelerare până la 3,8% în 2024.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, estimările FMI pentru acest an depăşesc pragul de 10% (10,7%), după care se aşteaptă ca inflaţia să revină pe un trend descendent, pentru anul 2024 preţurile fiind estimate a se majora cu 5,8%. Deficitul de cont curent se se va îmbunătăţi gradual la -7,3% şi -7,1% din PIB în 2023-2024. Rata şomajului va rămâne la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,6%), urmând a se diminua uşor în 2024 (5,4%).
A doua rundă de prognoze pentru România, simultan cu publicarea WEO, dar cu ajustări la nivelul anului 2024, a fost menţionată în Concluziile misiunii FMI pe Articolul IV, din 4 octombrie:
„În pofida încetinirii, creșterea economică este de așteptat să rămână destul de robustă și mai mare decât în celelalte state din zonă. În 2023, creșterea este proiectată la 2,25%, susținută de investiții semnificative. În 2024, se așteaptă ca economia să se redreseze modest, cu o dinamică de aproximativ 2,75%, unde majorarea salariilor reale și a cererii externe va fi parțial compensată de ajustările pentru consolidarea fiscală. Pe termen mediu, se așteaptă ca economia să revină lacreșterea potențială de 3,75% pe măsură ce consumul se va redresa, iar investițiile, susținute de PNRR, vor rămâne robuste. Inflația se estimează că va decelera de la 7,5% la sfârșitul anului 2023 până la 4,5% în decembrie 2024, depăşind intervalul țintă de inflație a BNR.”
Cum arată prognozele pentru 2023
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că la finalul acestui an, economia României va crește cu 2 la sută, revizuind în scădere această cifră de la 2,8 la sută în prognoza publicată în vară. Comisia spune că industria și agricultura au avut evoluții care au dus cifrele în jos.
“Evoluţiile macroeconomice din primul semestru şi ale indicatorilor sectoriali din perioada ianuarie-august 2023 arată o decelerare mai amplă a activităţii economice pentru anul 2023 (+2,0%) decât cea estimată în ultimele prognoze (+2,8%). Influenţele în acest sens au provenit din comportamentul sectorului industrial, care nu a reuşit să-şi diminueze amplitudinea contracţiei, şi din rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură, temperaturile ridicate precum şi precipitaţiile sub limitele mediei conducând la randamentele reduse pentru unele culturi cum ar fi porumbul şi floarea soarelui. Astfel dinamica valorii adăugate brute din industrie este estimată în scădere la -3,1% de la -0,2% în scenariul de vară iar pentru agricultură revizuirea este una semnificativă, la o creştere moderată de 1,8%, comparativ cu 10,6% în prognoza de vară.”
Revizuirea creşterii pentru cele două sectoare a avut ca rezultat o diminuare a dinamicii PIB cu 1 punct procentual, mai arată Comisia. Pe partea ofertei, avansul economiei în anul curent va fi susţinut de construcţii şi servicii a căror valoare adăugată brută se va majora cu 7,8% şi, respectiv, 3,1%.
Evoluţia accelerată a preţurilor sectorului energetic, inclusiv combustibili, situaţia conflictului din Ucraina, precum şi trecerea câştigurilor salariale reale printr-o perioadă de declin, reprezintă câţiva factori importanţi care şi-au început acţiunea încă din trimestrul II 2022, iar efectul acestora s-a resimţit cu un decalaj temporal în a doua jumătate a anului 2022 şi cu precădere mai pregnant şi pe parcursul anului 2023.
În ceea ce priveşte câştigurile salariale medii brute, acestea au fost estimate a înregistra în 2023 o creştere de 13,2%, ceea ce în termeni reali înseamnă un avans al puterii de cumpărare de 3,0%. Trendul ascendent va continua anul viitor (+9,1%) ca urmare a măsurilor implementate încă din anul curent şi a celor preconizate a fi introduse începând cu 1 ianuarie 2024.