Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Confederația Patronală Concordia, care reunește peste 2.000 de firme, a transmis, la solicitarea Economedia, că mediul de afaceri înțelege nevoia creșterii salariului minim și va răspunde invitației de a discuta cu Guvernul despre aceasta, dar în ziua de astăzi multe dintre firmele care plătesc salariul minim sunt „cu apa până la gât” din cauza costurilor cu energia și materiile prime, au pierderi și au făcut eforturi să supraviețuiască în această perioadă, lucru de care guvernanții ar trebui să fie conștienți.
Ministrul Muncii, social-democratul Marius Budăi, a anunțat miercuri că PSD propune creșterea salariului minim brut, de anul viitor, la 3.000 lei, de la 2.550 lei în prezent. El a subliniat că 2.800 lei vor fi taxați, iar 200 lei rămân în continuare netaxați.
Întrebat care este efectul majorării salariul minim, ministrul Muncii a precizat că nu există decât un impact pozitiv pe buget, fără a preciza și impactul financiar negativ pe care trebuie să îl suporte companiile pentru această majorare.
Întrebat dacă a consultat mediul de afaceri, Budăi a precizat că urmează să discute cu acesta în Consiliul Național Tripartit. „Aceste măsuri pe care le luăm de la începutul anului au fost luate în discuție cu mediul de afaceri. Această majorare este propunerea cu care PSD merge în Consiliul Național Tripartit. Nu avem discuțiile finalizate, nu avem un acord. Dar este o necesitate ca salariul minim să crească”, a spus Budăi.
Confederația Patronală Concordia a transmis, referitor la propunerea ministrului, că înțelege nevoia creșterii salariului minim și nu doar în acest an.
„Concordia nu pleacă în aceste discuții cu ”nu se poate” în brațe, în ciuda a ceea ce ar putea crede unii. Vom răspunde pozitiv invitației domnului Budăi de a discuta cu Guvernul și cu sindicatele despre asta”, a declarat Radu Burnete, director executiv Concordia, la solicitarea Economedia.
Burnete susține, însă, că multe companii, în special cele mici și medii, sunt acum „cu apa până la gât”, și că măsurile ar trebui gândite în ansamblu.
„Pentru că vorbim despre companii, trebuie să avem în vedere că multe dintre ele, în special cele mici și medii care plătesc cu preponderență salariul minim, sunt astăzi cu apa până la gât din cauza costurilor cu energia și materiile prime. Multe dintre aceste companii au deja pierderi și au făcut eforturi extraordinare să supraviețuiască în această perioadă, dar nu o mai pot duce mult așa. Aș vrea ca guvernanții să fie conștienți că ceea ce discutăm despre energie, inflație, materii prime și forța de muncă trebuie să reprezinte un ansamblu coerent. Atât oamenii cât și companiile trebuie să depășească această perioadă cu bine fiindcă nu pot exista unii fără ceilalți. Dacă dezbatem fiecare măsură ca fiind de sine stătătoare s-ar putea să nu ne placă deloc efectul lor combinat”, afirmă directorul executiv al Concordia.
Burnete mai susține că Guvernul ar trebui să lucreze pe date și să înțeleagă întâi câți angajați plătiți cu salariul minim au de fapt venituri mai mari, fiind plătiți la negru sau la gri, pentru a rezolva această problemă întâi.
„Cât și cum să crească nu este însă o dezbatere pe care simt că am avut-o vreodată în cadrul potrivit, adică cu niște date și analize pe bune. În fiecare an, înaintea acestor discuții, spun că noi la Concordia am vrea ca Guvernul să coroboreze datele despre salariul minim din Revisal cu cele ale ANAF despre venituri pentru că am vrea să înțelegem câți dintre cei care apar în acte cu salariul minim au venituri semnificativ mai mari fiindcă sunt plătiți la gri sau la negru. Nu este un exercițiu filozofic. Una este dacă toți cei care au astăzi în acte salariul minim câștigă doar atât și alta este dacă jumătate dintre aceste au venituri semnificativ mai mari din alte surse. Pentru că dacă așa cum bănuiesc a doua variantă este adevărate atunci efortul nostru trebuie să fie dublu: pe de o parte să creștem cât putem salariul minim celor al căror venit se rezumă la asta și să-i scoatem din zona gri și neagră pe ceilalți fiindcă ei reprezintă concurență neloială și necinstită pentru companiile care aleg să nu facă evaziune fiscală”, mai arată Burnete.
Citește și: