Conferința COP26 adoptă Pactul pentru accelerarea luptei împotriva schimbărilor climatice / ONG-urile acuză un acord „slab”, după un „dialog al surzilor”

„Pactul pentru climat de la Glasgow” a fost adoptat sâmbătă seara de circa 200 de delegații internaționale, după două săptămâni de negocieri dure și cu o zi întârziere față de calendarul inițial, potrivit Le Figaro.

Destinat să accelereze lupta împotriva încălzirii climatice, acesta nu asigură totuși limitarea încălzirii la 1,5°C și nu răspunde așteptărilor celor mai sărace țări în ceea ce privește ajutorul financiar. „Catastrofa climatică bate în continuare la ușă”, a reacționat secretarul general al ONU Antonio Guterres. Conferința COP26 s-a soldat cu „pași înainte bineveniți, dar nu este suficient”.

Pactul adoptat sâmbătă îndeamnă țările să-și asume obiective mai ambițioase în ceea ce privește reducerea gazelor cu efect de seră, începând cu anul viitor. Această accelerare a calendarului (acordul de la Paris prevede angajamente actualizate la fiecare cinci ani) este una dintre deciziile majore ale textului, care evocă angajamente pentru „circumstanțe anuale specifice”, o formulă destul de vagă care ar putea permite țărilor să nu o aplice, după cum avertizează ONG-urile..

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Tot pentru prima oară, textul evocă necesitatea de a ataca problema cărbunelui și a „subvențiilor pentru energiile fosile” responsabile pentru marea majoritate a emisiilor de gaze cu efect de seră. Un semnal puternic. Dar ceea ce putea fi cel mai mare avans al COP26 a fost revizuit în ultimul moment, sub presiunea mai multor țări, în principal China și India. În cele din urmă, declarația finală cere țărilor să „accelereze eforturile pentru a reduce progreisv” folosirea „cărbunelui fără sisteme de capturare” a dioxidului de carbon și nu mai cere „renunțarea progresivă” la acest combustibil.

Înainte de vot, delegația elvețiană s-a declarat „dezaamăgită” de această modificare de ultim moment, susținută de numeroase delegații. Vizibil emoționat, președintele COP, Alok Sharma, s-a declarat „profund dezolat”. „Este vital să protejăm acest text”, a spus el. „Este moale, este slab iar obiectivul de 1,5°C de-abia trăiește, dar există un semnal legat de sfârșitul erei cărbunelui. Și este important” a comentat Jennifer Morgan, director Greenpeace International.

În ceea ce privește chestiunea explozivă a finanțării climatului, textul îndeamnă țările dezvoltate cel puțin să dubleze, până în 2025, contribuția colectivă la finanțarea adaptării la schimbările climatice în raport cu nivelurile din 2019 pentru țările în curs de dezvoltare. Aceasta în condițiile în care țările dezvoltate nu și-au respectat promisiunea din 2009 de a majora ajutorul climatic pentru țările din sud la 100 de miliarde de dolari între 2020 și 2025.

Țările dezvoltate, începând cu SUA, au fost reticente la un text mai dur, temându-se de consecințe juridice. Sâmbătă, țările vulnerabile au sfârșit prin a ceda și pactul de la Glasgow prevede doar punerea în practică a unui „dialog pe doi ani” asupra acestui subiect. „COP26 se închide azi cu sentimentul unui dialog al surzilor între țările poluatoare și țările vulenrabile”, a reacționat Fanny Petitbon, expert asupra climatului la ONG-ul CARE. Aceste țări „ies dezamăgite, frustrate și în special lipsite de arme în fața celor mai grave consecințe ale schimbărilor climatice”.