Congresul american a ridicat – temporar – plafonul datoriei americane, până la sfârşitul anului, oferind un răgaz primei economii mondiale înaintea unei noi bătălii politice, care se anunţă feroce, în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată (default), relatează agenția AFP, citată de News.ro.
Camera Reprezentanţilor a adoptat numai prin votul democraţilor – 219 la 206 – o măsură care prevede ridicarea limitei îndatorării Statelor Unite la 480 de miliarde de dolari.
Acest text, aprobat de către Senat săptămâna trecută, i-a fost trmis lui Joe Biden la promulgare, a anuţat Casa Albă
Acest lucru va permite Statelor Unite să-şi onoreze plăţile până în decembrie, eventual până la începutul lui 2022, şi îndepărtează perspectiva unui default cu consecinţe catastrofale asupra acestei megaputeri şi restului lumii.
Dacă această măsură nu ar fi fost adoptată, Statele Unite ar fi încetat plăţile la 18 octombrie, avertiza Trezoreria.
Adoptarea textului a făcut obiectul unei înfruntări aprige în Senat, care a adoptat până la urmă această soluţie temporară cu o majoritate fragilă democrată.
”Nu putem tolera ca politica de partid să ne ia ostatică economia şi nu ne putem permite ca rutina plăţii facturilor să devină o probă politică, subminând încrederea, din doi în doi ani sau din două în două luni”, a denunţat o purtătoare a Casei Albe, Jen Psaki, vizând opoziţia republicană.
Republicanii refuză să aprobe orice măsură pe termen lung în vederea unei creşteri a plafonului datoriei, apreciind că acest lucru ar însemna să-i acorde un cec în alb lui Joe Biden pentru a-şi finanţa planurile de investiţii.
Aceste planuri nu au fost însă adoptate deocamdată în Congres, iar ridicarea limitei îndatorării serveşte doar la rambursarea unor sume deja împrumutate – miliarde de dolari cheltuiţi în timpul preşedinţiei republicanului Donald Trump.
Liderul republicanilor în Senat Mitch McConnell îi îndeamnă de-acum pe democraţi să ajungă singuri la o soluţie durabilă până în decembrie, pritr-o procedură legislativă complicată.
Însă tabăra preşedintelui democrat Joe Biden a refuzat până acum să folosească această manevră, ”prea riscantă”.
Textul adoptat marţi nu face decât să amâne până la sfârşitul lui noiembrie o bătălie parlamentară aprigă cu privire la finanţele Statelor Unite.
Această înfruntare în Congres se anunţă cu atât mai tensionată cu cât va avea loc în paralel cu negocieri în vederea aprobării unui nou buget până la 3 noiembrie.
În cazul în care congresmenii nu se pun de acord până la această dată, finanţările statului federal se vor întrerupe în mod brusc – ”shutdown” -, iar sute de mii de angajaţi intră în şomaj tehnic.
O probabilitate puternică ca Statele Unite să replonjeze în aceeaşi incertitudine financiară până în decembrie este departe să liniştească instituţiile sau pieţele.
Preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi a avertixzat marţi că, dacă plafonul datoriei nu este ridicat mai durabil, impactul asupra Statelor Unite va fi ”enorm” şi va conduce la ”o pierdere de şase milioane de locuri de muncă”.
”Un default de plată va provoca o undă de şoc pe pieţele financiare mondiale”, a avertizat ea.
Şefa democrată a fost întrebată ce părere are despre un transfer al deciziei creşterii plafonului datoriei de la Congres la Trezorerie.
”Acest lucru pare să le placă unora din ambele părţi ale hemciclului”, a răspuns ea.
Însă o astfel de reformă ar întâmpina dificultăţi îna fi aprobată de către actualul Congres.