Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Dereglementarea pieței de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici, începută în vara lui 2020, a condus la apariția unor oferte atractive pentru clienții români, atât din perspectiva prețurilor reduse, cât și din cea a pachetelor oferite (oferte combinate pentru gaze naturale, energie electrică, servicii conexe), arată o analiză a Consiliului Concurenței.
Criza energetică, însă, a adus schimbări majore, impunând intervenția Guvernului (atât pe zona abia liberalizată a consumatorilor casnici, cât și pe cea concurențială a consumatorilor industriali) și arătând fragilitatea furnizorilor. Ca urmare, este nevoie de reguli mai stricte pe piață, relevă ancheta sectorială derulată de Consiliul Concurenței pe piața gazelor naturale.
„Războiul din Ucraina a afectat puternic piața de energie europeană, iar statul a intervenit pentru a ajuta populația și industria în fața creșterilor istorice de preț și a volatilității deosebite a acestora. În acest context, procesul de liberalizare a fost întrerupt, însă, revenirea la o funcționare normală trebuie să fie o prioritate atunci când condițiile de piață o vor permite. Prețurile au înregistrat o scădere, iar ajutorul pe care statul îl oferă nu va mai fi justificat”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Analiza autorității de concurență arată faptul că ofertele cu prețuri atractive pentru clienți s-au menținut până la jumătatea anului 2021, moment în care prețurile gazelor au început să crească.
Numărul furnizorilor a scăzut
Condițiile deosebit de dificile din sectorul gazelor naturale au afectat activitatea furnizorilor de gaze naturale, unii dintre aceștia ieșind de pe piață. Astfel, în perioada iulie 2020 – octombrie 2021, în comparatorul online cu oferte-tip de furnizare a gazelor naturale, pus la dispoziție de ANRE, au fost prezentate constant ofertele a circa 60 de furnizori. Însă, din noiembrie 2021, numărul lor a scăzut gradual, ajungând ca în ianuarie 2023 să fie prezenți cu oferte doar 27 de furnizori, iar la nivelul lunii ianuarie 2024, pe baza interogării comparatorului ANRE, circa 15 furnizori sunt prezenți cu oferte.
În ceea ce privește schimbarea furnizorului de gaze naturale, la finalul liberalizării, la 1 iulie 2021, circa 57% din totalul clienților casnici au acceptat tacit oferta comercială a furnizorului în al cărui portofoliu erau deja, fără să își exprime o opțiune în acest sens. În perioada iulie 2020 – august 2022, doar 8,7% din clienții care au schimbat regimul de furnizare a gazelor naturale au ales să facă acest lucru încheind contracte cu alți furnizori, principalul motiv pentru procentul redus de clienți care au schimbat furnizorul fiind nivelul redus de informare a clienților casnici.
Mai mulți clienți casnici de gaze naturale, bariere pentru racordare
În ceea ce privește racordarea la sistemele de distribuție a gazelor naturale, analiza Consiliului Concurenței arată că numărul locurilor de consum aparținând consumatorilor casnici a înregistrat o evoluție crescătoare în ultimii ani. Astfel, la sfârșitul semestrului I din 2019 erau 3.671.041 de locuri de consum, iar la finalul semestrului I din 2023 numărul acestora a crescut până la 4.324.928, estimările autorității de concurență fiind ca la finele anului 2023, în România, erau circa 4,38 milioane de clienți casnici de gaze naturale.
Cu toate acestea, autoritatea de concurență a constatat că există o serie de bariere care încetinesc activitatea de racordare a clienților casnici. Întrucât racordarea la sistemele de distribuție a gazelor naturale este un proces complex, care implică parcurgerea multor proceduri, discuții, întrevederi și solicitări atât cu/către operatorii de sistem de distribuție și alți operatori economici autorizați, de multe ori utilizatorii finali casnici întâmpină dificultăți în a-l înțelege pe deplin doar prin parcurgerea prevederilor legale. Mai mult decât atât, modificările frecvente ale cadrului normativ care reglementează această activitate sunt de natură a genera și mai mult incertitudine nu doar în rândul solicitanților, ci și în rândul operatorilor care realizează activități de proiectare și execuție a branșamentelor necesare racordării la sistem. Nu în ultimul rând, procesul de racordare implică cheltuieli pe care unii utilizatori nu și le permit, în urma modificărilor legislative, costurile au fost suportate de operatorii sistemelor de distribuție, care au alocat sume importante pentru extinderea acestor sisteme, urmând să își recupereze aceste sume prin intermediul tarifului de distribuție. Însă, solicitantul viitor utilizator casnic este obligat să suporte contravaloarea lucrărilor de proiectare și execuție a branșamentului (care se pot dovedi a fi consistente), fiind despăgubit de operatorul de sistem de distribuție în limita valorii medii a unui branșament, valoarea fiind stabilită de ANRE.
Consiliul Concurenței a constatat creșterea numărului de cereri de racordare odată cu reglementarea obligației de finanțare a lucrărilor de racordare de către operatorii de distribuție, dar și creșterea duratei de racordare a clienților casnici. Astfel, în contextul modificărilor frecvente ale legislației primare și secundare, operatorii de distribuție au fost nevoiți să își reorganizeze activitatea și să își adapteze procedurile interne aferente procesului de racordare, uneori derulând simultan proceduri de racordare care se încadrau în regimuri de reglementare diferite.
Concurența recomandă reguli mai stricte
În contextul în care, după depășirea crizei energetice, se va reveni la o piață nereglementată, autoritatea de concurență consideră că este necesară o informare continuă a consumatorilor casnici cu privire elemente esențiale ale sectorului gazelor naturale (de exemplu, cu privire la rolul distribuitorilor și furnizorilor, la tipologiile de contracte de furnizare, la riscurile și beneficiile pe care le poate aduce schimbarea furnizorului).
Astfel, trebuie continuate eforturile de informare și popularizare făcute la debutul liberalizării și după expirarea măsurilor aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale reglementate prin OUG nr. 27/2022 și trebuie organizate campanii periodice de informare publică.
Pe lângă realizarea unor astfel de campanii de informare, este necesar ca furnizorilor să li se impună o obligație mai clară de informare a consumatorilor casnici cu privire la drepturile și obligațiile acestora în urma semnării sau, după caz, a prelungirii contractelor. Astfel, consumatorii vor primi un rezumat al principalelor condiții contractuale, într-un limbaj concis și simplu, care ar putea include informații privind prețul total a contractului, promoțiile aplicate de furnizor, serviciile suplimentare, precum și drepturile și obligațiile clienților casnici.
Având în vedere că, în ultimii ani, mai multe companii și-au abandonat clienții procedurii de transfer la Furnizorii de Ultima Instanță (FUI), autoritatea de concurență consideră că sunt necesare reglementări mai stricte pentru ca furnizorii să demonstreze că au capacitatea de a face obligațiilor față de clienții lor, indiferent de evoluțiile din piață.
Consiliul Concurenței mai consideră că trebuie să existe un contract standard de furnizare a gazelor naturale, care să prevadă clauze și condiții unice, singurul parametru care poate diferi de la un furnizor la altul fiind prețul final al gazelor naturale. Sugestia vizează obligativitatea ofertării unui contract standardizat de către toți furnizorii, fără a limita libertatea acestora de a utiliza alte contracte în regim concurențial în relațiile cu clienții finali casnici.
O altă recomandare a autorității de concurență se referă la elaborarea de oferte personalizate prin prețul de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii casnici, în funcție de scopul final pentru care gazele sunt achiziționate, cum ar fi prepararea hranei, încălzire și asigurarea apei calde pentru locuință sau doar asigurarea căldurii într-o casă de vacanță. Însă, elaborarea și transmiterea acestor oferte personalizate nu trebuie să limiteze sub nicio formă dreptul furnizorilor de a propune în continuare clienților casnici oferte-tip de furnizare, cele două opțiuni trebuind să se aplice în paralel.
Piața are prețuri mai mici decât plafonul, guvernul vrea să îl mențină încă un an
Analiza Consiliului Concurenței apare în contextul în care gazele se vând pe piața liberă la un preț mai mic decât plafonul impus de stat.
Unii specialiști din piață critică plafoanele impuse de stat, spunând că acestea își pierd sensul la un moment dat, atunci când prețurile scad, așa că oamenii ajung să plătească mai mult decât prețurile reale din piața liberă.
Conform legii ce plafonează la vânzare prețul gazului, producătorii sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh (30 euro / MWh), acesta fiind prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. Așadar, acest preț de vânzare este în prezent mai mare decât cel de pe piața liberă. Însă producătorii nu au niciun motiv să reducă prețul de vânzare sub plafon, atâta vreme cât statul le-a pus legal acest „preț maxim”, iar ei pot încasa suma mai mare.
La consumatorul final casnic, prețul gazelor este plafonat la 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh (62 euro / MWh), iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh sau 74 euro / MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.
Diferența între prețul de plafon și costul efectiv de achiziție al furnizorului este acoperită de stat, prin decontare.
Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că dereglementarea pieței nu va avea loc mai devreme de primăvara anului 2025. Burduja a declarat pentru Economedia că Ministerul Energiei analizează cu furnizorii și producătorii câteva soluții de aliniere la prețul de pe bursă ale gazului, dar fără a renunța la plafonul pentru consumatori.
Laurențiu Urluescu, președinte al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), a declarat pentru Economedia că asociațiile de profil nu au avut discuții pe această temă cu ministrul Energiei. Surse din piață au declarat pentru Economedia că tema a fost abordată în discuțiile directe cu companiile, în cadrul unor întâlniri periodice pe alte teme.
Laurențiu Urluescu a mai afirmat că, în viziunea sa, mecanismul actual de plafonare a prețurilor funcționează.
„Cel puțin la gaze, faptul că au fost prețuri sub plafon s-a văzut în facturi. Eu am primit facturi la prețul de 0,27 lei/kWh, în loc de 0,31 lei/kWh. Dacă piața este sub plafon, atunci furnizorul este obligat să taxeze minimul. Mie mi se pare că mecanismul actual funcționează. Orice plafon dat în jos o să pună statul la un moment să dea niște bani”, a declarat Urluescu