În cadrul summitului AI de la Paris, Statele Unite și Uniunea Europeană și-au clarificat pozițiile și au susținut clar că AI-ul va fi motorul principal al economiei viitorului. În această nouă realitate tehnologică, România este nevoită să decidă cât de repede unde se poziționează, afirmă Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), într-un comunicat de presă.
Conform Asociației, ca parte a Uniunii Europene, România are oportunitatea de a se integra în inițiativele AI europene și de a accesa fondurile necesare pentru a deveni un jucător relevant, dar în lipsa unor serii de acțiuni realiste, țara, riscă să rămână un simplu furnizor de servicii IT pentru alte economii, fără a genera inovație și valoare adăugată proprie.
„România are o industrie IT&C puternică, care a generat 22 miliarde de euro în 2023 și contribuie cu 14,16% la PIB prin efectul contribuțiilor directe, indirecte și induse. Dispunem de un număr mare de specialiști bine pregătiți și de o infrastructură digitală solidă, însă aceste avantaje pot deveni irelevante dacă nu investim strategic în AI și nu accelerăm inovația”, a declarat Corina Vasile, Director Executiv, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii.
Aceasta a mai susținut că eforturile de consolidare a leadership-ului american în AI au culminat recent cu proiectul Stargate, un joint venture de până la 500 miliarde de dolari în infrastructură AI, anunțat încă din primele momente ale administrației Trump, cu participarea unor lideri proeminenți din industria de IT.
De partea cealaltă a Atlanticului, UE vrea un AI sigur, etic și aplicat în industrii esențiale, cum ar fi sănătatea, energia și producția industrială. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de 200 de miliarde de euro pentru AI Factories și AI Gigafactories, menite să asigure acces larg la infrastructura AI pentru întreprinderi și cercetător.
Potrivit Corinei Vasile, industria trage semnale de alarmă tot mai puternice cu privire la riscurile unor reglementări excesive, în special în contextul elaborării Codului de Bune Practici privind Inteligența Artificială de Uz General (GPAI Code of Practice).
Cu toate acestea după spusele ei, există îngrijorări serioase că un cadru normativ prea restrictiv, combinat cu cerințe de conformitate complexe și costisitoare, ar putea sufoca inovația și plasa UE într-un dezavantaj competitiv global, în contrast cu alte regiuni care adoptă politici mai flexibile și pro-inovare.
Totodată, China a plusat cu o mișcare de soft power pro-cooperare, după ce cu o lună de zile înainte un nou release al companiei de origine chineză DeepSeek a demonstrat ce poate face în AI cu bani mult mai puțini decȃt competitorii americani.
România a adoptat anul trecut o Strategie Națională pentru Inteligență Artificială și un Plan de Acțiune, susținute la nivel declarativ de un angajament privind adopția tehnologiei la nivelul societății și economiei, însă progresul este limitat. România trebuie să facă saltul de la declarații de intenție la adoptarea unor măsuri concrete pentru a face tranziția către o economie bazată pe tehnologie, care să valorifice potențialul AI – un cadru clar de implementare, finanțare adecvată și mecanisme de colaborare între sectorul public, privat și academic.
România nu investește destul în oportunitățile de dezvoltare
Dat fiind contextul, datele arată însă că din punct de vedere al investițiilor în tehnologie România nu se situează prea bine comparativ cu alte țări, iar doar 0,46% din PIB este investit în cercetare și dezvoltare, comparativ cu media UE de 2%. Circa 75% din companiile IT au avut inițiative de inovație în ultimii trei ani, dar numai 5,7% au lansat un produs propriu în această perioadă.
„Aceste date demonstrează că România nu doar că trebuie să prindă din urmă restul Europei, ci să facă un salt calitativ rapid”, a subliniat Corina Vasile.
Astfel, România este poziționată pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește inovația, conform European Innovation Scoreboard.
De asemenea, doar 27% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, sub media UE de 58%, iar acoperirea 5G este de doar 32,8%, față de media UE de 89,3%.
Ce metode crede Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii că ar trebui să folosească România pentru a evolua:
- Adoptarea unui model european de inovare AI
- participarea activă la masa discuțiilor privind viitorul european al AI și alinierea la inițiativele UE, precum AI Act, AI Factories și InvestAI, pentru armonizarea cadrului de reglementare și facilitarea procesului de accesare a fondurilor europene destinate AI.
- creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare la 1% din PIB până în 2027, pentru a reduce decalajul față de Europa de Vest.
- introducerea unui regim IP Box și a unor stimulente pentru companiile care dezvoltă proprietate intelectuală și valorifică potențialul tehnologiilor emergente, precum AI.
- Consolidarea forței de muncă specializate în AI
- integrarea AI în programele universitare, pentru a forma specialiști pregătiți pentru noile cerințe tehnologice și implementarea unor programe care să sprijine retenția specialiștilor, respectiv atragerea talentelor internaționale.
- finanțarea unor programe de formare și reconversie profesională (upskilling/reskilling) pentru a încuraja investițiile în dezvoltarea competențelor angajaților și adopția AI la nivelul pieței muncii.
- dezvoltarea unor hub-uri de R&D în AI, în parteneriat cu universități și companii private, care să sprijine formarea continuă și transferul tehnologic.
- Accelerarea digitalizării economiei și administrației
- promovarea adoptării AI în sectorul privat prin scheme de granturi pentru IMM-uri și startup-uri și stimulente pentru investiții în tehnologizare la nivelul companiilor.
- adoptarea soluțiilor AI pentru administrația publică, de la digitalizarea serviciilor la combaterea birocrației.
- sprijinirea parteneriatelor public-private pentru dezvoltarea de soluții AI în sectoare economice esențiale și crearea unor sandbox-uri de reglementare care să permită testarea noilor soluții AI într-un mediu controlat.
„Summitul AI de la Paris a fost un semnal clar: UE intră mai hotărȃt în noua eră tehnologică, iar România are șansa de a face parte activă din această tranziție. Investițiile în AI nu mai sunt o opțiune, ci o necesitate strategică. Dacă nu investim acum în AI și nu ne integrăm în inițiativele europene, nu vom pierde doar oportunități de dezvoltare, ci vom deveni dependenți de soluțiile create în alte state. România poate deveni un hub regional pentru AI, un pilon al economiei digitale europene, dar acest lucru necesită decizii ferme, investiții inteligente și o viziune clară, aliniată la strategia digitală a Uniunii Europene. Nu mai este o întrebare de „dacă”, ci de „când și cum” ne asumăm acest rol”, a adăugat aceasta.
