Creditele în lei pentru clienți neguvernamentali s-au diminuat cu 0,3% în februarie față de aceeași lună a anului trecut/ Creditul în valută a crescut cu 2,4%

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna februarie 2023 cu 0,5 la sută față de ianuarie 2023 (-0,5 la sută în termeni reali), până la nivelul de 365,890 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Creditul în lei, cu o pondere de 68,3% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,7% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 2,4% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 10,6 la sută (-4,2 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 4,3 la sută a componentei în lei (-9,7 la sută în termeni reali) și cu 27,4 la sută a componentei în valută exprimată în lei (28,1 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro).

Creditul guvernamental a înregistrat o scădere în luna februarie 2023 cu 0,9 la sută față de luna ianuarie 2023, până la 174,580 miliarde lei. În raport cu februarie 2022, acesta s-a majorat cu 4,7 la sută (-9,4 la sută în termeni reali). Creditul guvernamental include creditul acordat administrațiilor publice (administrația centrală, administrațiile locale, administrațiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 22 270,9 milioane lei, precum și titlurile de natura datoriei deținute, emise de aceste sectoare instituționale în sumă de 152 309,2 milioane lei (solduri la 28 Februarie 2023).

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna februarie 2023 cu 1,7 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 522,083 de miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 8,5 la sută (-6,1 la sută în termeni reali).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 66,6 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 2,7 la sută față de luna ianuarie 2023, până la 347 474,7 milioane lei. Comparativ cu luna februarie 2022, acestea s-au majorat cu 13,2 la sută (-2,0 la sută în termeni reali).

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 2,2 la sută față de luna anterioară, până la 183 377,7 milioane lei și cu 11,3 la sută (-3,7 la sută în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 3,2 la sută (până la 164 097,0 milioane lei) față de luna precedentă, iar față de luna februarie 2022, au înregistrat o creștere de 15,5 la sută (-0,02 la sută în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 33,4 la sută în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,3 la sută față de luna ianuarie 2023, ajungând până la nivelul de 174 608,4 milioane lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,2 la sută, până la 35 489,5 milioane euro). Comparativ cu luna februarie 2022, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 0,1 la sută (0,6 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au scăzut cu 0,3 la sută față de luna ianuarie 2023, până la 123 354,2 milioane lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,3 la sută, până la 25 072,0 milioane euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 1,5 la sută (2,1 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).