Economia României a crescut cu 5,3% în al doilea trimestru al acestui an, cifră care a surprins economiștii, după ce și în primul trimestru avansul economic a fost de 5,1%. În acest context, experții estimează că în acest an economia României va crește cu până la 7%.
Conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), produsul intern brut al țării a înregistrat în trimestrul al doilea al anului o creștere cu 5,3% faţă de acelaşi trimestru din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2022, PIB a crescut cu 5,8% față de același interval al anului trecut, atât pe seria brută cât şi pe pe seria ajustată sezonier. În trimestrul doi față de trimestrul unu, creșterea a fost de 2,1%. România a avut o creștere economică de 6,c4%, în primele trei luni ale anului, față de trimestrul anterior.
„Statisticile exprimă continuarea procesului de relansare economică post-pandemie în al doilea trimestru al anului curent, evoluție susținută de redeschidere, nivelul redus al costurilor reale de finanțare și implementarea programelor europene”, arată analiștii Băncii Transilvania.
Aceștia afirmă însă că se evidențiază însă decelerarea ritmului de creștere în trimestrul II, pe fondul nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste (cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației) și consecințelor evenimentelor din Ucraina (din perspectiva
percepției de risc investițional).
Chiar și așa, analiștii aveau așteptări mult mai joase de la creșterea economică a României. De exemplu, sondajul Bloomberg arăta un consens pentur o creștere de 2,7% în termeni anuale, în timp ce așteptările economiștilor BCR erau de 2,8% în termeni anuali. Datele cu frecvență ridicată nu indicau această creștere suprinzătoare, iar BNR se aștepta la o cvasi-stagnare a economiei în T2, se arată într-un raport BCR.
Ce ar fi putut determina creșterea puternică
Acestea sunt, deocamdată, date semnal, care arată doar creșterea brută, însă aceasta nu a fost detaliată pentru a vedea ce sectoare ale economiei au dus la această creștere. Datele detaliate vor fi publicate pe 7 septembrie.
Economiștii BCR subliniază că creșterea secvențială din al doilea trimestru este din nou în contradicție cu datele. De exemplu, producția industrială s-a contractat cu 2,5% trimestru la trimestru, vânzările cu amănuntul au avansat cu 2,9% trimestrial, în timp ce lucrările de construcții au scăzut cu 0,9% în primele două luni ale celui de-al doilea trimestru față de primul trimestru. Indicele sentimentului economic a scăzut la 102,1 în T222, de la 102,6 în T122, la 102,1 în T222, arată un raport BCR.
Însă analiștii Băncii Transilvania oferă câteva posibile explicații ale acestei creșteri. Astfel, ei susțin că analiza indicatorilor cu bază lunară evidențiază continuarea ciclului investițional post-pandemie, aspect reflectat de majorarea investițiilor străine directe cu peste
20% an/an la 4,4 miliarde miliarde în perioada ianuarie – iunie 2022.
De asemenea, potrivit lor, consumul privat a înregistrat o evoluție foarte bună în semestrul I, fapt evidențiat de creșterea volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul cu 5,2% an/an.
Cu toate acestea, economiștii BT atrag atenția cu privire la deteriorarea producției industriale în luna iunie – declin cu 2% an/an (ajustare cu 1% an/an în semestrul I).
Creșterea în acest an ar putea ajunge la 7%
În acest context, economiștii BCR estimează că, dacă nu este luată în calcul o revizuire semnificativă a datelor, chiar dacă economia stagnează în următoarele două trimestre, creșterea pe întreg anul ar putea fi de aproximativ 7%. „Așteptăm publicarea seriei detaliate pe 7 septembrie pentru a modifica prognoza noastră de creștere economică de 5,1% pentru acest an”, arată aceștia.
Și economiștii Băncii Transilvania spun că își vor revizui actualul scenariu la început de septembrie, după ce INS va publica estimările provizorii cu privire la dinamica PIB-ului și componentelor din trimestrul II și semestrul I. Acum, BT previzionează creșterea economiei naționale cu ritmuri anuale de 4,2% în 2022, 4,0% în 2023, respectiv 4,8% în 2024, pe fondul perspectivelor de continuare a fluxurilor investiționale post-pandemie, cu impact de antrenare în economie. „Aceste premise pozitive pentru investiții sunt susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de implementarea programelor Uniunii Europene (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027)”, mai arată economiștii băncii.
Recent, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a îmbunătăţit cu 0,6 puncte procentuale previziunea de creştere pentru 2022, la 3,5%, de la 2,9% cât estimase în Prognoza de primăvară, în timp ce pentru 2023 a redus-o la 3,7%, de la 4,4%.