România şi Ungaria şi-au văzut creşterea încetinind în trimestul al 3-lea după saltul de la începutul anului având legătură cu ridicarea restricţiilor sanitare, în timp ce Bulgaria suferă din cauza ratei slabe a vaccinării, potrivit datelor publicate marţi, citate de Le Figaro.
În România, produsul intern brut (PIB) a crescut cu numai 0,3% faţă de al doilea trimestru, când crescuse cu 1,5%, a anunţat Institiul de Statistică (INS). Această cifră se situează mult sub aşteptările analiştilor.
După o recesiune de 3,9% în 2020, economia românescă, stimulată în special de consumul populaţiei, urma să crească cu 7% în acest an, potrivit ultimelor previziuni ale Comisiei Europene, care şi-a scăzut săptămâna trecuta precedenta estimare (+7,4%).
“Rata scăzută de vaccinare” (36%), combinată cu noile restricţii sanitare, “riscă să slăbească consumul” a subliniat Comisia.
Pe de altă parte, criza politică, care durează de două luni, ameninţă aplicarea planului naţional de relansare, care permite Bucureştiului să pretindă 29 de miliarde de euro de la UE sub formă de subvenţii şi de credite. Ungaria a cunoscut o încetinire similară, având un PIB în creştere cu 0,7% în trimestrul al treilea, deşi crescuse cu 2,7% în al doilea, după o primă estimare a Biroului de statistică (KSH).
În ciuda terminării restricţiilor sanitare în această perioadă, probleme la nivel de lanţuri de aprovizionare au frânat activitatea în această ţară de 9,8 milioane de locuitori. Pe tot anul, UE prevede totuşi o creştere “solidă” cu 7,4%, susţinută de măsuri de sprijin al guvernului şi entuziasmul consumatorilor”, după o scăere cu 4,7% anul trecut.
În Bulgaria, situaţia este puţin diferită: PIB a crescut cu 0,9% între iulie şi septembrie. Scăzuse în precedentele două trimestre, potrivit unor statistici revizuite.
Dar criza sanitară care se prelungeşte, în vreme ce mai puţin de un sfert din populaţie a primit schema completă de vaccinare, “reprezintă o provocare pentru relansare”, a notat Comisia Europeană într-un raport recent, referindu-se de asemenea la “preţurile ridicate ale energiei”. Ea a coborât deci estimarea sa anuală la 3,8%, faţă de 4,1% anterior.
Sursa: Le Figaro/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu