Criza energetică. Gazoductul TAP ar putea ajuta Europa de Sud-Est să obțină independența față de Gazprom

Planul de creștere a capacității de transport a conductei de gaze naturale TAP, care va contribui la reducerea dependenței țărilor din sud-estul Europei față de compania rusă Gazprom, este descris de compania care administrează conducta, răspunzând la întrebările adresate de agenția de știri Athens-Macedonian News (AMNA), citată de Rador.

După cum rezultă din datele companiei, obiectivul inițial de creștere imediată a livrărilor de gaze naturale la 12 miliarde de metri cubi pe an, începând cu acest an (față de 8,1 miliarde în 2021) este realizabil, având în vedere că în prima jumătate a anului au fost livrate aproximativ 6 miliarde de metri cubi. În același timp, în ciuda accelerării procesului de dublare a capacității de transport a conductei la 20 de miliarde de metri cubi pe an, market test-ul care va determina decizia finală este de așteptat să aibă loc abia în 2023.

Reamintim că în timpul vizitei recente a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Baku, luna trecută, a fost convenită creșterea importurilor de gaze naturale din Azerbaidjan.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Exploatarea conductei TAP și mai ales extinderea acesteia consolidează rolul Greciei de hub energetic pentru  Europa de Sud-Est și pentru Uniunea Europeană, în ansamblu.

Conducta TAP, care pleacă de la granița greco-turcă și ajunge în Italia prin Albania și printr-o conductă submarină, transportă gaze naturale din Azerbaidjan în Europa. TAP, care a început să funcționeze în 2020, aprovizionează deja piețele grecești și italiene cu gaz azer, iar în curând, odată cu începerea exploatării comerciale a conductei greco-bulgare IGB, va putea aproviziona țara vecină și țările cu care există conexiuni (Macedonia de Nord, România etc.).

Potrivit datelor operatorului elen de gaze DESFA, în primul semestru al anului, conducta TAP a acoperit o cincime din importurile de gaze naturale ale  Greciei (7,5 terawatti-oră dintr-un total de 39).

Răspunzând la o întrebare despre perspectivele de creștere a livrărilor de gaze naturale în 2022, Consorțiul TAP a subliniat următoarele: „De la intrarea în funcțiune a conductei la sfârșitul anului 2020, am livrat până acum peste 14 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale în Europa. De la 1/1/22 până acum am livrat mai mult de 5,93 bcm. TAP are o capacitate inițială de 10 miliarde de metri cubi pe an (bcm/a), care a fost deja contractată de către shippers (companii care utilizează sistemul și care sunt interesate să transporte gaze naturale) în baza unor acorduri de angajare a capacității pe termen lung semnate în 2013 pentru o perioadă de 25 de ani, încheiate în vederea demarării investițiilor pentru construcția conductei.

Totodată, încă 5% din capacitatea inițială a TAP este pusă la dispoziție prin licitații pentru rezervarea capacității pe termen scurt, prin intermediul platformei de rezervare a capacității PRISMA, în conformitate cu reglementările europene. În ultimul timp, TAP a funcționat aproape la capacitatea maximă, prin contractări semnificative ale fluxurilor pe termen scurt începând cu mijlocul lunii februarie, pe lângă fluxurile pe termen lung. Așteptările noastre pentru restul anului 2022/începutul lui 2023 sunt să continuăm utilizarea la capacitate maximă, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt”.

În plus, referitor la creșterea capacității de transport a conductei, Consorțiul notează că: „TAP își poate dubla capacitatea actuală extinzând-o treptat, pentru a susține furnizarea unei cantități suficiente de energie pentru Europa. Posibilitatea extinderii capacității TAP este oferită pieței prin market test (testul de piață), un proces deschis, transparent și nediscriminatoriu. În acest fel, TAP oferă oricărei părți interesate posibilitatea de a depune o ofertă angajantă pentru contractarea capacității pe termen lung.

Testul de piață din 2021 este încă în desfășurare. TAP, SRG și DESFA au organizat o consultare publică cu privire la draftul propunerii de proiect (Draft Project Proposal) pentru testul de piață 2021 în perioada ianuarie-martie 2022. Recent, în urma observațiilor centralizate în timpul procesului de consultare publică și ținând cont de evoluțiile de pe piața gazelor, TAP, SRG și DESFA au anunțat că intenționează să accelereze Faza Angajantă, care a fost planificată inițial pentru iulie 2023, propunând o primă fază angajantă pentru  testul de piață în 2022 și o a doua fază angajantă pentru 2023 cu scopul de a obține flexibilitatea pe care o caută piața”.

Capitalul social al conductei TAP este deținut de companiile bp (20%), SOCAR (20%), Snam (20%), Fluxys (19%), Enagás (16%) și Axpo (5%). Snam Fluxys și Enagás sunt acţionari ai DESFA.