Temperaturile în creștere din anii 1960 au acționat ca o frână de mână pentru producția agricolă a lumii, productivitatea fiind mult mai mică decât dacă oamenii nu ar fi încălzit rapid planeta, arată un studiu publicat în Nature Climate Change, scrie The Guardian.
Progresele tehnologice, utilizarea îngrășămintelor și comerțul global au permis producției de alimente să țină pasul cu populația globală în plină expansiune din anii 1960, deși cu inechități grave care încă lasă înfometați milioane de oameni.
Dar creșterea temperaturilor în toată această perioadă a acționat ca o frână de mână pentru productivitatea agricolă a culturilor și a animalelor, potrivit noilor cercetări. Productivitatea a scăzut de fapt cu 21% din 1961, comparativ cu o situație în care planeta nu ar fi fost supusă încălzirii provocate de om.
Având în vedere că populația globală va crește la peste 9 miliarde până în 2050, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură a estimat că producția de alimente va trebui să crească cu aproximativ 70%.
Între timp, temperaturile globale cresc într-un ritm despre care oamenii de știință avertizează că este extrem de periculos pentru civilizația umană.
„Impactul este deja mai mare decât credeam că va fi”, a spus Ariel Ortiz-Bobea, economist la Universitatea Cornell, care a condus cercetarea.
Cercetarea a măsurat productivitatea prin „intrări” – cum ar fi forța de muncă, îngrășăminte și echipamente – și „rezultatele” pe care le produc în termeni de produse alimentare.
În timp ce agricultura a devenit în general mult mai eficientă în ultimele decenii, ea este din ce în ce mai amenințată de valurile de căldură care epuizează lucrătorii agricoli și usucă anumite culturi. Evenimentele meteorologice extreme și seceta pot afecta, de asemenea, producția unei ferme, în special operațiuni mai mici în țările mai sărace.
În 2019, oamenii de știință care au analizat primele 10 culturi globale care furnizează majoritatea caloriilor alimentare au constatat că schimbările climatice reduc producția mondială de produse de bază, cum ar fi orezul și grâul. Din nou, țările mai puțin bogate suferă cel mai rău de pe urma acestei situații.
Intensificarea agriculturii pentru a spori producția a provocat în sine daune majore asupra mediului, prin defrișarea pădurilor pentru pășunat, pierderea solului prețios, poluarea cu pesticide și eliberarea de cantități mari de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală.