Cum abordează țările UE embargo-ul asupra petrolul rusesc. Polonia vrea să devină furnizorul principal pentru Europa Centrală și de Est, adică și pentru România

sonda exploatare petrol

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut ieri ca țările UE să impună embargo la importurile de petrol din Rusia și la companiile care îl transportă, iar acest lucru divizează deja Europa. Sunt țări care acceptă pe loc, cu precădere cele aflate fizic mai departe de Rusia, și țări care se opun acestei măsuri drastice, pentru că economia lor se bazează pe acest petrol. Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.

Euractiv a făcut o compilație de reacții din unele din capitalele europene cu privire la embargoul pe care UE vrea să-l impună țițeiului rusesc. Astfel, pe lângă țările din Europa Centrală, și în Grecia și Cipru ar exista opoziție privind acest embargo. Pe aceste două țări cel mai mult le afectează nu atât sistarea importurilor de țiței din Rusia, ci, mai ales, potențiala sancționare a companiilor de shipping, adică cele care operează petrolierele., pentru că acestea reprezintă o parte importantă a economiei lor.

Germania și industria germană ar susține planurile de embargo asupra petrolului. „Industria germană susține acest pas”, a declarat Siegfried Russwurm, președintele celei mai mari asociații industriale din Germania, BDI.

Russwurm a părut, de asemenea, optimist cu privire la fezabilitatea ca Germania să elimine treptat importurile de petrol. De la începutul invaziei, industria a lucrat îndeaproape cu guvernul pentru „practic să facă acest lucru posibil”, a subliniat el. Potrivit acestuia, înlocuirea petrolului rusesc pe termen scurt, deși este posibilă, ar aduce provocări și costuri suplimentare.

Deși Russwurm a salutat perioada de tranziție prevăzută de Comisie, el a cerut guvernului german să sprijine în continuare consumatorii și întreprinderile în fața prețurilor ridicate la energie, care ar putea crește în continuare în urma interzicerii petrolului.

Asociația Germană a Industriei Chimice (VCI) și-a exprimat, de asemenea, sprijinul. A spus că eforturile guvernului din ultimele săptămâni au însemnat că petrolul rus ar putea fi acum suficient substituit din alte surse. „Cu toate acestea, suntem îngrijorați de creșterea preconizată a prețului țițeiului și, prin urmare, și a materiilor prime”, a declarat managerul asociației, Wolfgang Große Entrup.

Între timp, Asociația Națională a Băncilor Cooperative Germane (BVR) a subliniat potențialele impacturi pozitive ale măsurii. Un embargo pe petrol „va duce probabil la creșterea ratelor deja ridicate ale inflației, dar ar putea duce și la o tranziție mai rapidă către energiile regenerabile”, a declarat Marija Kolak, președintele asociației.

Franța susține embargoul, aprovizionarea sa cu țiței nu depinde decât marginal de Rusia.

Și Italia susține, Roma demarând, între timp, negocieri cu Japonia pentru implementarea de soluții energetice din energie regenerabilă, prim-ministrul nipon fiind chiar acum într-o vizită oficială în Cizmă.

Polonia vrea să devină principalul furnizor de petrol al Eurpei Centrale și de Est, să înlocuiască Rusia. Cea mai mare companie petrolieră de stat majoritară din Polonia, PKN Orlen, declară că poate înlocui Rusia ca principal furnizor de petrol pentru Europa Centrală și de Est (ECE), deoarece are infrastructura, furnizorii potriviți și suficient combustibil pentru a asigura o aprovizionare continuă cu petrol către regiune.

„În momentul anulării livrărilor din est, Orlen va menține aprovizionarea stabilă cu petrol nu numai către Polonia, ci și către întreaga Europă Centrală și de Est”, a spus agenția de presă poloneză. Compania a anunțat că este pregătită pentru orice scenariu.

Reprezentanții Orlen au mai informat că de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, aceasta nu a făcut achiziții spot de petrol din Rusia. Din 24 februarie, compania a primit deja 30 de tancuri cu petrol, provenind din diverse alte surse.

În ultimii patru ani, Orlen a testat peste 100 de tipuri de ulei pentru a găsi surse cele mai capabile să înlocuiască combustibilii din Rusia, au mai spus reprezentanții companiei.

PKN Orlen deține șase rafinării – trei în Polonia, două în Republica Cehă și una în Lituania. Rafinează 29,5 milioane de tone de țiței pe an. Orlen a redus cantitatea de petrol rusesc pe care o rafinează, scăzând de la 90% din totalul petrolului pe care l-a rafinat în 2017 la 70% în 2020. Cantitatea de petrol rusesc pe care o rafinează este probabil să fi scăzut în continuare de atunci.

București. România sprijină decizia Comisiei Europene de a elimina treptat importurile de petrol și produse petroliere din Rusia, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

România nu va fi surprinsă de eliminarea petrolului rusesc, care reprezintă aproximativ 30% din consumul ţării, a adăugat Popescu.

Companiile de rafinare a petrolului au confirmat că nu vor fi nepregătite când va fi aplicat embargoul asupra petrolului rusesc, a spus el, adăugând că autoritățile au discutat cu companiile posibilul scenariu.

Cea mai mare companie energetică din România, OMV Petrom, a declarat deja că a renunțat la importurile de petrol rusesc, iar Popescu a spus că rafinăriile vor găsi petrol din alte surse precum Kazahstan, Azerbaidjan și Arabia Saudită. Kazahstanul, de exemplu, acoperă deja aproximativ 40% din piața României.

Totuși, ministrul nu a dorit să comenteze o potențială creștere a prețului cauzată de o schimbare a furnizorilor, spunând că cotațiile petrolului sunt publice. Chiar dacă importurile rusești vor fi oprite, nu va exista lipsă de combustibil în perioada următoare, a adăugat el.

Consumul de petrol al României este 30% din producția locală, în timp ce 70% este importat; din importuri, aproximativ 40% provin din Kazahstan și 30% din Rusia, a adăugat Popescu.

Sursa foto: Pexels/Pixabay

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.