Sursa foto: UTCN/ Facebook
Șantierele de construcții depind de forța de muncă umană, iar tehnologia e folosită prea puțin și mai ales în partea de administrare a proiectelor, unde îi asistă pe ingineri, proiectanți și constructori cu materialele folosite, gestionarea timpului și a bugetelor, spune, pentru Economedia, Attila Puskas, director stiintific și de Cercetare Dezvoltare la Kesz România, o companie cu afaceri de aproape 300 de milioane de lei, care tocmai a demarat șantierul unui viitor centru de AI. Puskas este și conferențiar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Dacă ați lua un muncitor de pe un șantier de construcții din anii 1920 și l-ați transporta la un proiect din zilele noastre, acesta nu ar fi atât de surprins de ceea ce vede, potrivit lui Sam O’Gorman, partener asociat în cadrul practicii de proprietate a firmei de consultanță McKinsey, citat într-o analiză recentă a BBC. Dacă nici măcar în piețe mai avansate tehnologia încă nu își face foarte simțită prezența, cu siguranță nici în România lucrurile nu sunt mai spectaculoase.
Despre construcții în România în eră AI, vorbim cu reprezentantul constructorului Kesz, care tocmai a preluat proiectul unui “Institut de Cercetare în Inteligență Artificială” și care a sintetizat pentru Economedia ce poate face, deocamdată, tehnologia în șantier.
Kesz Constructii, filială a grupului maghiar Kesz, este unul dintre jucătorii cu proiecte semnificative în piața locală și a înregistrat anul trecut afaceri de 294,53 milioane de lei, după ce în 2022 avusese 179,23 milioane. Profitul a crescut în 2023 la 10,25 milioane de lei (aproape dublu față de cele 5,23 milioane din 2022), având 101 de angajați, la nivel similar cu anul anterior.
Compania tocmai a preluat șantierul pentru Institutul de Inteligență Artificială din Cluj-Napoca al Universității Tehnice, care s-a deschis oficial la final de mai. Contractul, în valoare totală de 105.095.830 lei (cu TVA), a fost atribuit în urma licitației publice asocierii Kész Construcții România SRL (lider) – SDC Proiect SRL (asociat).
În ciuda numelui care te duce cu gândul la cele mai avansate tehnologii, în șantierul demarat lângă sediul UTCN au fost amplasate clasicele utilaje de construcții.
Singurele semne “hi-tech” vizibile la inaugurarea de șantier erau prezente doar pentru ceremonie: un roboțel care putea să îți prezinte proiectul viitorului centru și mașinăria robotică adusă pentru a amplasa o “capsulă a timpului”, pentru viitorii cercetători.
“E un proiect provocator (Centrul de AI al UTCN, n.red.) – numele te obligă. Mediul construit e subdezvoltat, tehnologia se utilizează prea puțin, în uzine se folosește, dar nu în șantier. Nu am ajuns la nivelul de aplicații pe scară largă în ceea ce privește tehnologia, șantierele depind de forța umană”, admite Puskas.
Pentru acest șantier, echipa de construcții va folosi sistemul BIM 6D. Este vorba, adică, despre Building Information Modeling 6D, cu modele electronice, ceea ce presupune un proces care implică generarea și gestionarea de reprezentări digitale ale caracteristicilor fizice și funcționale ale clădirilor și ale altor active fizice.
“Acest sistem ne ajută în aspecte care țin de timp, de buget, cu aspecte de mediu, ne va ajuta pentru certificarea de clădire verde a imobilului. Avem aspecte care țin de planificare, de execuție, utilizăm cele mai noi tehnologii pentru gestionarea costurilor în santier”, spune directorul Kesz.
Acesta a mai menționat că șantierul viitorului centru AI va fi unul deschis pentru viitorii ingineri, arhitecți, proiectanți, dar și pentru profesori. “Vrem să vină studenții să facă observație deschisă pentru practică. Facem asta și în alte șantiere, dar aici va fi un focus mai mare pe acest aspect, fiind vorba despre un proiect al universității. Inclusiv cadrele didactice vor putea să vină. Azi, tineretul e mai dependent de lucruri practice, pragmatice, ei trăiesc mult în lumea virtuală, vrem să îi aducem în realitatea santierului“, spune reprezentantul Kesz, care e și cadru didactic.
În ceea ce privește piața de construcții și perspectivele de șantiere, directorul din cadrul Kesz spune că firma are deocamdată activitatea asigurată, pe termen scurt.
“Anul acesta suntem acoperiți. Pe anul viitor și pe anii următori ce aș vedea că lipsește e domeniul industrial, care e foarte slab dezvoltat. Acum ar mai merge lucrările publice, pe fonduri din PNRR, se prefigurează licitații publice. În sectorul public contează cine ce hârtii depune, în mediul privat sunt criterii mai sofisticate, de calitate”, susține Puskas. Acesta spune că se așteaptă la o mică revoluție. “Va trebui să mergem către prefabricate. Și robotizare”, consideră Puskas.
Firma a ajuns la 150 de angajați, dar, luând în calcul și subcontractorii, șantierele în care lucrează Kesz adună în jur de 500 de muncitori. “Cu resursa umană nu sunt probleme dacă ești partener corect”, spune Puskas, despre un subiect care a devenit temă recurentă în Construcții: deficitul de forță de muncă.
Consultant McKinsey: „Construcțiile sunt puțin rămase în urmă în domeniul digital în comparație cu multe alte industrii”
Tehnologia nu a transformat încă radical piața construcțiilor, arată o analiză BBC
„În general, în Europa și în SUA, lucrurile sunt încă construite într-un mod destul de manual – nu foarte diferit de modul în care ar fi fost construite acum 100 de ani”, spune Sam O’Gorman, partener asociat în cadrul practicii de proprietate a firmei de consultanță McKinsey.
În 2017, McKinsey Global Institute a concluzionat că industria construcțiilor ar putea îmbunătăți productivitatea cu 50 până la 60% și ar putea crește valoarea globală a industriei cu 1,6 mld. dolari (1,3 mld. lire sterline) pe an.
De atunci, potrivit McKinsey, îmbunătățirea proceselor de producție și utilizarea de noi software și aplicații au îmbunătățit eficiența, dar nu în măsura în care s-ar fi sperat.
„Construcțiile sunt puțin rămase în urmă în domeniul digital în comparație cu multe alte industrii. A fost lentă în a adopta digitalul în sensul cel mai larg”, spune dl O’Gorman.
În ultimii ani, mai multe tehnologii au fost prezentate ca având potențialul de a transforma industria. Una dintre acestea este imprimarea 3D, care presupune extrudarea betonului sau a altor materiale pentru a construi pereții unei case. Universitatea din Maine a lucrat la un astfel de proiect, dezvoltând cea mai mare imprimantă 3D din lume. Folosind un amestec de fibre de lemn și rășină pe bază de plante, imprimanta a format o casă de 600 de metri pătrați (55 de metri pătrați).
Cu toate acestea, imprimarea 3D a locuințelor rămâne mai degrabă un proiect demonstrativ, decât o propunere practică. Casele tipărite 3D tind să fie scumpe, să aibă pereți extrem de groși și sunt greu de construit pe orice altceva decât pe un teren deschis și plat. Deși au existat o serie de proiecte de construcții mult lăudate de tipărire 3D, numărul de case construite efectiv în acest mod rămâne infim.
O altă tehnică, construcția modulară, ar putea face construcțiile mai eficiente. Aceasta presupune fabricarea unor părți ale clădirii într-o fabrică, transportarea lor pe șantier și ridicarea lor la locul lor.
Specialiștii spun însă că, în timp ce industria construcțiilor de locuințe nu a cunoscut același tip de transformare majoră ca alte industrii, multe dintre părțile mai mici și mai puțin vizibile ale procesului sunt digitalizate.
“Oamenii folosesc instrumente digitale pentru a identifica terenurile, folosind inteligența artificială pentru a prezice valorile viitoare, folosind o serie întreagă de parametri diferiți. Procesul de proiectare a devenit destul de digital în ultimii 10 ani. Și tocmai aceste tipuri de îmbunătățiri din culise sunt cele care vor contribui cel mai mult la eficientizarea procesului de construcție a locuințelor”, spune Karoliina Torttila, director de AI la firma de tehnologie industrială Trimble, citată de BBC.