Indicatoarele rutiere s-au născut pentru a ordona și informa. Au forme, mărimi și culori variate, conțin simboluri, avertismente ori indicații scrise și fără să ne dăm seama, ne salvează viața înainte ca ea să ne fi fost pusă în pericol. Sau cel puțin ne-o fac mai ușoară. Cu toate astea, ne-am obișnuit să le luăm de-a gata. Ba mai mult, uneori alegem să le ignorăm complet. Sau ne facem că nu le vedem – deși multe se ridică semețe în intersecții și de prea multe ori le interpretăm după cum ni se pare nouă mai convenabil.
Vă vine să credeți sau nu, istoria indicatoarelor rutiere este destul de puțin studiată în detaliu. Din fericire, un domn din Australia, pe numele său Maxwell G. Lay, vorbește în „The History of Traffic Signs” despre începuturile primitive ale acestora. Așa aflăm că primii oameni obișnuiau să-și marcheze rutele folosite pentru vânătoare sau migrație cu crengi, oase de animale, sau pietre. Mai târziu, ele au fost înlocuite de simboluri desenate sau crestate pe stânci sau copaci, după care au evoluat în pietre așezate într-o anumită formă – de cele mai multe ori grămezi, pe marginea potecilor și a traseelor.
Toate drumurile (semnalizate) duc la Roma
Într-un fel, era firesc ca primele indicatoare rutiere în adevăratul sens al cuvântului să vină de la civilizația care a împânzit continentul european cu drumuri. Romanii și-au dat seama că era mai ușor să gestioneze logistic transportul de mărfuri sau mișcările de trupe printr-un sistem care să marcheze distanțele din imperiu. Ideea îi aparține tribunului Gaius Gracchus, care în anul 123 î.e.n. implementează un sistem de marcare a distanței cu ajutorul unor borne (multe dintre ele veritabile mini-monumente din marmură, de formă cilindrică, cu înălțime de până la 3 metri) poziționate la o milă romană (aproximativ 1.480 m) una față de cealaltă. Pe o rază de 200 de kilometri în jurul Romei, bornele afișau distanța față de oraș. În restul teritoriului, numerotarea indica distanța până la cea mai apropiată localitate importantă din punct de vedere administrativ.
Cele mai multe borne romane conțineau și mesaje politice sau informații despre cine se ocupa de întreținerea drumului, precum și detalii legate de reparațiile efectuate în zonă.
Sistemul inventat de romani a fost atât de bun încât a funcționat perfect până în secolul 17, fiind adoptat pe tot continentul.
Citește integral articolul pe Autocritica.ro, partener Economedia.ro