ANALIZĂ Cheltuielile cu pensiile nu au trecut niciodată de 9,4% din PIB, nici sub guvernările PSD, care cer azi majorarea plafonului negociat prin PNRR

România a cheltuit în ultimii ani cu pensiile în jur de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar bugetul pe anul 2022 prevede o sumă chiar mai mică. Procentul nu a depășit acest nivel în ultimii ani, nici măcar în guvernările PSD, deși liderii social-democrați, inclusiv ministrul Muncii, critică faptul că Guvernul a negociat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență un plafon de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.

România și-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070. Această țintă a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR pentru a asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Această regulă nu înseamnă că pensiile nu vor mai crește, ci că avansul produsului intern brut ar trebui să fie superior nivelului de creștere a pensiilor, așa încât ținta de 9,4% să fie respectată.

PSD insistă însă ca România să renegocieze PNRR, din cauza acestui plafon impus pentru cheltuielile cu pensiile. Ministrul social-democrat al Muncii, din noul Guvern PSD-PNL-UDMR, Marius Budăi, susține că prin acest plafon vârstnicii României „sunt condamnați la sărăcie”. Și fostul ministrul social-democrat al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a criticat acest plafon, spunând că „nu poate rămâne România cu 9,4% din PIB cu tot cu pensii speciale”.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, joi, că nu este de acord cu renegocierea PNRR, aşa cum intenţionează cei de la PSD, el precizând că şi atunci când s-a format coaliţia s-a stabilit că nu se va reveni asupra acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cîţu a explicat că o renegociere a PNRR înseamnă să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro. „Nu voi permite niciodată aşa ceva”, a spus liderul PNL.

Și ministrul Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a vorbit despre plafonul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. „Mai este un lucru cu care nu sunt de acord: să spunem că acest procent de 9,4% din PIB duce la sărăcirea populaţiei. Scuzaţi-mă, noi nu am avut niciodată 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile, am avut mai puţin. Asta înseamnă că toţi politicienii care au fost la guvernare până acum au ţinut voit România săracă şi pensionarii români săraci? Eu nu cred!”, a declarat Vîlceanu.

9,4% din PIB, maximul istoric al cheltuielilor cu pensiile

România nu a avut însă niciodată cheltuieli cu pensiile mai mari de 9,4% din PIB, arată datele consultate de Economedia. Într-un singur an  România a atins acest plafon, respectiv în 2010. Însă chiar atunci țara noastră a atins apogeul crizei economice, iar premierul de la acea vreme, Emil Boc, a decis să taie pensiile speciale.

Ulterior, cheltuielile cu pensiile au scăzut treptat, de la 9,2% din PIB în 2011, conform datelor Eurostat și calculelor Economedia.

În perioada 2012-2013, când ministru al Muncii era Mariana Câmpeanu în Guvernul Ponta, cheltuielile cu pensiile au fost de 8,7, respectiv 8,3% din PIB.

Din martie 2014 portofoliul a fost preluat de Rovana Plumb, ministru în două Guverne Ponta, iar cheltuielile cu pensiile au scăzut la 8,2% din PIB în 2014 și 8,1% din PIB în 2015.

Între noiembrie 2015 s-a instalat Guvernul Cioloș, cu miniștri ai Muncii Claudia Ana Costea și Dragoș Pîslaru. Atunci cheltuielile cu pensiile s-au situat la 7,9% din PIB.

Social-democratul Lia Olguța Vasilescu a condus ministerul în perioada ianuarie 2017 – noiembrie 2018, în Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Cheltuielile cu pensiile în mandatul ei s-au situat la 8%, respectiv 7,9% din PIB. Social-democratul Marius Budăi a preluat mandatul în noiembrie 2018, în Guvernul Dăncilă, și l-a condus până în noiembrie 2019, an în care cheltuielile cu pensiile au scăzut până la 7,8% din PIB. Este important însă de menționat că în acești ani și creșterile economice au fost mari, de 4,7%, 7,3% și 4,5%. Cu un PIB mai mare, dacă pensiile nu au crescut procentual, raportul lor în PIB a scăzut. Totodată, este important de menționat că ministrul Lia Olguța Vasilescu a elaborat o nouă lege a pensiilor care prevedea o majorare de 40% a pensiilor, însă aceasta n-a mai fost aplicată, din cauza crizei cauzate de pandemie.

• Este important de menționat că Eurostat include în cheltuielile cu pensiile doar pensiile din bugetul de pensii, fără pensiile speciale și pensia minimă. Pensiile speciale, cele militare și pensia minimă se mai ridică în prezent la circa 1-1,2 la sută din PIB.

Anul 2019 este ultimul pentru care Eurostat a publicat date privind procentul în PIB al cheltuielilor cu pensiile. Pentru următorii trei ani, Economedia a calculat procentul din PIB în baza produsului intern brut și a cheltuielilor cu pensiile estimate în proiectul de buget publicat de Ministerul de Finanțe.

Așadar, în 2020 a urmat Guvernul liberal Orban, în care ministru al Muncii a fost Violeta Alexandru (noiembrie 2019 – decembrie 2020). În acest an, cheltuielile cu pensiile au fost de 7,5% din PIB. Însă în 2020 a existat și o contracție puternică a economiei, de 3,9%, din cauza crizei declanșate de pandemie.

Liberala Raluca Turcan (în Guvernul Florin Cîțu) a urmat, din decembrie 2020 până în noiembrie 2021, și a ajuns cu cheltuielile cu pensiile la 8,1% din PIB, în contextul în care creșterea economică încă a fost de circa 7%, conform estimărilor instituțiilor internaționale.

Marius Budăi a preluat mandatul în noiembrie 2022. În mandatul său, proiectul de buget prevede o cheltuială cu pensiile de 7,5% din PIB.

Așadar, niciun Guvern sau ministru al Muncii nici măcar nu s-a apropiat în ultimii ani de plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii. Acest lucru a fost semnalat inițial de Sorin Ioniță, președinte al think tank-ului Expert Forum (Detalii, aici).