ANALIZĂ Cheltuielile cu pensiile nu au trecut niciodată de 9,4% din PIB, nici sub guvernările PSD, care cer azi majorarea plafonului negociat prin PNRR

Carmen Radu ian. 28, 2022 0 comentarii
Pensionar batran bani sacosa sacose pensie

România a cheltuit în ultimii ani cu pensiile în jur de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar bugetul pe anul 2022 prevede o sumă chiar mai mică. Procentul nu a depășit acest nivel în ultimii ani, nici măcar în guvernările PSD, deși liderii social-democrați, inclusiv ministrul Muncii, critică faptul că Guvernul a negociat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență un plafon de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.

România și-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070. Această țintă a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR pentru a asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Această regulă nu înseamnă că pensiile nu vor mai crește, ci că avansul produsului intern brut ar trebui să fie superior nivelului de creștere a pensiilor, așa încât ținta de 9,4% să fie respectată.

PSD insistă însă ca România să renegocieze PNRR, din cauza acestui plafon impus pentru cheltuielile cu pensiile. Ministrul social-democrat al Muncii, din noul Guvern PSD-PNL-UDMR, Marius Budăi, susține că prin acest plafon vârstnicii României „sunt condamnați la sărăcie”. Și fostul ministrul social-democrat al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a criticat acest plafon, spunând că „nu poate rămâne România cu 9,4% din PIB cu tot cu pensii speciale”.

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, joi, că nu este de acord cu renegocierea PNRR, aşa cum intenţionează cei de la PSD, el precizând că şi atunci când s-a format coaliţia s-a stabilit că nu se va reveni asupra acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cîţu a explicat că o renegociere a PNRR înseamnă să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro. „Nu voi permite niciodată aşa ceva”, a spus liderul PNL.

Și ministrul Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a vorbit despre plafonul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. „Mai este un lucru cu care nu sunt de acord: să spunem că acest procent de 9,4% din PIB duce la sărăcirea populaţiei. Scuzaţi-mă, noi nu am avut niciodată 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile, am avut mai puţin. Asta înseamnă că toţi politicienii care au fost la guvernare până acum au ţinut voit România săracă şi pensionarii români săraci? Eu nu cred!”, a declarat Vîlceanu.

9,4% din PIB, maximul istoric al cheltuielilor cu pensiile

România nu a avut însă niciodată cheltuieli cu pensiile mai mari de 9,4% din PIB, arată datele consultate de Economedia. Într-un singur an  România a atins acest plafon, respectiv în 2010. Însă chiar atunci țara noastră a atins apogeul crizei economice, iar premierul de la acea vreme, Emil Boc, a decis să taie pensiile speciale.

Ulterior, cheltuielile cu pensiile au scăzut treptat, de la 9,2% din PIB în 2011, conform datelor Eurostat și calculelor Economedia.

Sursa: Eurostat, calcule Economedia

În perioada 2012-2013, când ministru al Muncii era Mariana Câmpeanu în Guvernul Ponta, cheltuielile cu pensiile au fost de 8,7, respectiv 8,3% din PIB.

Din martie 2014 portofoliul a fost preluat de Rovana Plumb, ministru în două Guverne Ponta, iar cheltuielile cu pensiile au scăzut la 8,2% din PIB în 2014 și 8,1% din PIB în 2015.

Între noiembrie 2015 s-a instalat Guvernul Cioloș, cu miniștri ai Muncii Claudia Ana Costea și Dragoș Pîslaru. Atunci cheltuielile cu pensiile s-au situat la 7,9% din PIB.

Social-democratul Lia Olguța Vasilescu a condus ministerul în perioada ianuarie 2017 – noiembrie 2018, în Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Cheltuielile cu pensiile în mandatul ei s-au situat la 8%, respectiv 7,9% din PIB. Social-democratul Marius Budăi a preluat mandatul în noiembrie 2018, în Guvernul Dăncilă, și l-a condus până în noiembrie 2019, an în care cheltuielile cu pensiile au scăzut până la 7,8% din PIB. Este important însă de menționat că în acești ani și creșterile economice au fost mari, de 4,7%, 7,3% și 4,5%. Cu un PIB mai mare, dacă pensiile nu au crescut procentual, raportul lor în PIB a scăzut. Totodată, este important de menționat că ministrul Lia Olguța Vasilescu a elaborat o nouă lege a pensiilor care prevedea o majorare de 40% a pensiilor, însă aceasta n-a mai fost aplicată, din cauza crizei cauzate de pandemie.

  • Este important de menționat că Eurostat include în cheltuielile cu pensiile doar pensiile din bugetul de pensii, fără pensiile speciale și pensia minimă. Pensiile speciale, cele militare și pensia minimă se mai ridică în prezent la circa 1-1,2 la sută din PIB.

Anul 2019 este ultimul pentru care Eurostat a publicat date privind procentul în PIB al cheltuielilor cu pensiile. Pentru următorii trei ani, Economedia a calculat procentul din PIB în baza produsului intern brut și a cheltuielilor cu pensiile estimate în proiectul de buget publicat de Ministerul de Finanțe.

Așadar, în 2020 a urmat Guvernul liberal Orban, în care ministru al Muncii a fost Violeta Alexandru (noiembrie 2019 – decembrie 2020). În acest an, cheltuielile cu pensiile au fost de 7,5% din PIB. Însă în 2020 a existat și o contracție puternică a economiei, de 3,9%, din cauza crizei declanșate de pandemie.

Liberala Raluca Turcan (în Guvernul Florin Cîțu) a urmat, din decembrie 2020 până în noiembrie 2021, și a ajuns cu cheltuielile cu pensiile la 8,1% din PIB, în contextul în care creșterea economică încă a fost de circa 7%, conform estimărilor instituțiilor internaționale.

Marius Budăi a preluat mandatul în noiembrie 2022. În mandatul său, proiectul de buget prevede o cheltuială cu pensiile de 7,5% din PIB.

Așadar, niciun Guvern sau ministru al Muncii nici măcar nu s-a apropiat în ultimii ani de plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii. Acest lucru a fost semnalat inițial de Sorin Ioniță, președinte al think tank-ului Expert Forum (Detalii, aici).

Foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.