ANALIZĂ Cheltuielile cu pensiile nu au trecut niciodată de 9,4% din PIB, nici sub guvernările PSD, care cer azi majorarea plafonului negociat prin PNRR

România a cheltuit în ultimii ani cu pensiile în jur de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar bugetul pe anul 2022 prevede o sumă chiar mai mică. Procentul nu a depășit acest nivel în ultimii ani, nici măcar în guvernările PSD, deși liderii social-democrați, inclusiv ministrul Muncii, critică faptul că Guvernul a negociat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență un plafon de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.

România și-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070. Această țintă a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR pentru a asigura stabilitatea bugetară pe termen lung. Această regulă nu înseamnă că pensiile nu vor mai crește, ci că avansul produsului intern brut ar trebui să fie superior nivelului de creștere a pensiilor, așa încât ținta de 9,4% să fie respectată.

PSD insistă însă ca România să renegocieze PNRR, din cauza acestui plafon impus pentru cheltuielile cu pensiile. Ministrul social-democrat al Muncii, din noul Guvern PSD-PNL-UDMR, Marius Budăi, susține că prin acest plafon vârstnicii României „sunt condamnați la sărăcie”. Și fostul ministrul social-democrat al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a criticat acest plafon, spunând că „nu poate rămâne România cu 9,4% din PIB cu tot cu pensii speciale”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, joi, că nu este de acord cu renegocierea PNRR, aşa cum intenţionează cei de la PSD, el precizând că şi atunci când s-a format coaliţia s-a stabilit că nu se va reveni asupra acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cîţu a explicat că o renegociere a PNRR înseamnă să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro. „Nu voi permite niciodată aşa ceva”, a spus liderul PNL.

Și ministrul Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a vorbit despre plafonul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. „Mai este un lucru cu care nu sunt de acord: să spunem că acest procent de 9,4% din PIB duce la sărăcirea populaţiei. Scuzaţi-mă, noi nu am avut niciodată 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile, am avut mai puţin. Asta înseamnă că toţi politicienii care au fost la guvernare până acum au ţinut voit România săracă şi pensionarii români săraci? Eu nu cred!”, a declarat Vîlceanu.

9,4% din PIB, maximul istoric al cheltuielilor cu pensiile

România nu a avut însă niciodată cheltuieli cu pensiile mai mari de 9,4% din PIB, arată datele consultate de Economedia. Într-un singur an  România a atins acest plafon, respectiv în 2010. Însă chiar atunci țara noastră a atins apogeul crizei economice, iar premierul de la acea vreme, Emil Boc, a decis să taie pensiile speciale.

Ulterior, cheltuielile cu pensiile au scăzut treptat, de la 9,2% din PIB în 2011, conform datelor Eurostat și calculelor Economedia.

În perioada 2012-2013, când ministru al Muncii era Mariana Câmpeanu în Guvernul Ponta, cheltuielile cu pensiile au fost de 8,7, respectiv 8,3% din PIB.

Din martie 2014 portofoliul a fost preluat de Rovana Plumb, ministru în două Guverne Ponta, iar cheltuielile cu pensiile au scăzut la 8,2% din PIB în 2014 și 8,1% din PIB în 2015.

Între noiembrie 2015 s-a instalat Guvernul Cioloș, cu miniștri ai Muncii Claudia Ana Costea și Dragoș Pîslaru. Atunci cheltuielile cu pensiile s-au situat la 7,9% din PIB.

Social-democratul Lia Olguța Vasilescu a condus ministerul în perioada ianuarie 2017 – noiembrie 2018, în Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Cheltuielile cu pensiile în mandatul ei s-au situat la 8%, respectiv 7,9% din PIB. Social-democratul Marius Budăi a preluat mandatul în noiembrie 2018, în Guvernul Dăncilă, și l-a condus până în noiembrie 2019, an în care cheltuielile cu pensiile au scăzut până la 7,8% din PIB. Este important însă de menționat că în acești ani și creșterile economice au fost mari, de 4,7%, 7,3% și 4,5%. Cu un PIB mai mare, dacă pensiile nu au crescut procentual, raportul lor în PIB a scăzut. Totodată, este important de menționat că ministrul Lia Olguța Vasilescu a elaborat o nouă lege a pensiilor care prevedea o majorare de 40% a pensiilor, însă aceasta n-a mai fost aplicată, din cauza crizei cauzate de pandemie.

• Este important de menționat că Eurostat include în cheltuielile cu pensiile doar pensiile din bugetul de pensii, fără pensiile speciale și pensia minimă. Pensiile speciale, cele militare și pensia minimă se mai ridică în prezent la circa 1-1,2 la sută din PIB.

Anul 2019 este ultimul pentru care Eurostat a publicat date privind procentul în PIB al cheltuielilor cu pensiile. Pentru următorii trei ani, Economedia a calculat procentul din PIB în baza produsului intern brut și a cheltuielilor cu pensiile estimate în proiectul de buget publicat de Ministerul de Finanțe.

Așadar, în 2020 a urmat Guvernul liberal Orban, în care ministru al Muncii a fost Violeta Alexandru (noiembrie 2019 – decembrie 2020). În acest an, cheltuielile cu pensiile au fost de 7,5% din PIB. Însă în 2020 a existat și o contracție puternică a economiei, de 3,9%, din cauza crizei declanșate de pandemie.

Liberala Raluca Turcan (în Guvernul Florin Cîțu) a urmat, din decembrie 2020 până în noiembrie 2021, și a ajuns cu cheltuielile cu pensiile la 8,1% din PIB, în contextul în care creșterea economică încă a fost de circa 7%, conform estimărilor instituțiilor internaționale.

Marius Budăi a preluat mandatul în noiembrie 2022. În mandatul său, proiectul de buget prevede o cheltuială cu pensiile de 7,5% din PIB.

Așadar, niciun Guvern sau ministru al Muncii nici măcar nu s-a apropiat în ultimii ani de plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii. Acest lucru a fost semnalat inițial de Sorin Ioniță, președinte al think tank-ului Expert Forum (Detalii, aici).