Cum au evoluat în acest an prețurile la alimente? Cele mai mari scumpiri și previziuni din industrie: Majorări de 5-12% la începutul anului/ “Dar nu de 30%, nu de 100%”

Zahăr, ulei, cartofi, lapte, ouă, carne, pâine, legume – toate principalele produse aliementare au înregistrat scumpiri semnificative în ultimul an. Față de acum 12 luni, mărfurile alimentare s-au scumpit cel mai mult, arată statisticile oficiale, iar acestea reprezintă a doua cea mai importantă componentă în creșterea inflației, după energie. Criza energetică reprezintă, de altfel, unul dintre principalele motive pentru creșterea costurilor (și a prețurilor) din industia alimentară. Cum au crescut prețurile la alimente în ultimul an, care este impactul acestor majorări și ce urmează? Economedia vă prezintă câteva cifre, explicații și previziuni din industrie. Se estimează alte creșteri, moderate, de prețuri, o scădere a consumului și scăderea calității, dar reprezentantul uneia dintre principalele federații din industrie neagă zvonurile alarmiste de creșteri masive și dublări de prețuri.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, deși ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit celor mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Față de acum un an (octombrie 2021), mărfurile alimentare s-au scumpit cel mai mult – cu 20,58%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 14,37%, iar serviciile cu 8,31%.

Cele mai mari scumpiri la alimente (octombrie 2022 față de octombrie 2021)

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Potrivit datelor INS, în România, zahărul conduce topul scumpirilor, cu un plus de 62,64% față de aceeași perioadă a anului trecut, uleiul comestibil s-a scumpit cu 43,57%, uleiul, slănina, grăsimile – cu 41,85%, cartofii – cu 40,55%, untul cu 39,25%.

Mălaiul e cu 34,85% mai scump în octombrie față de acum un an, produsele de morărit cu 34,68%, iar făina cu 34,54%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la margarină – 30,10%, brânză de vacă (telemea) – 28,76%, lapte de vacă – 28,16%, pâine – 26,94%. Legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 24,66%, iar ouăle cu 24,66%.

Carnea, preparatele și conservele de carne s-au scumpit cu 15,3%, iar peștele și conservele de pește cu 19%.

Menționăm și că energia electrică, gazele şi încălzirea centrală s-au scumpit cu 32,44%, iar aceste scumpiri au impact și în industria agroalimentară.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene, legat de prețurile agricole arată evoluția în România și statele membre.

Tablou de bord în UE privind prețurile pentru cele mai reprezentative produse agricole și inputurilor agricole.

Alimentele cântăresc greu în inflația totală

În Septembrie 2022, inflația în Uniunea Europeană a ajuns la 10,9% (datele se referă la indicele HICP – Harmonised Indices of Consumer Prices, indice ce permite compararea nivelului inflației între diferite țări din UE). La nivelul României, același indice arată o valoare de 13,4%. În România aproape 5% din inflația de 13,4% provine de la scumpirea produselor energetice, iar imediat pe următorul loc sunt alimentele – 3,16%, transportul fiind pe locul 3, cu 2,18%.

Peisaj din industrie: Cresc prețurile, scade calitatea produselor

Creșterile de prețuri din sectorul energetic, prețurile mai mari la electricitate, gaze, transport, dar și costurile cu salariile au impact în industria agro-alimentară, se reflectă și se vor mai vedea în prețuri, menționează preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară Romalimenta, Sorin Minea. De asemenea, costul ambalajelor s-a triplat, spun cei din industire.

Se estimează o scădere a consumului și scăderea calității, dar Minea neagă zvonurile alarmiste de creșteri masive și dublări de prețuri.

“Cresc cheltuielile, vor crește și prețurile. La principalele sectoare din industrie, lapte, carne, ideea de profit e iluzorie, cred că mai degrabă vorbim de pierderi pentru anul acesta. Toate au oscilat – gaze, motorină, puține șanse să fie profit. Un alt aspect care merită subliniat: s-a mers pe scăderea calității. Scăderea calității produselor e periculoasă – se înlocuiesc ingrediente, va fi mai puțin lapte, mai puțină carne în produsul final. Iar consumatorii cumpără cantități mai mici”, spune Minea.

Creșterile de costuri cu salarii, utilități, carburanți ar putea aduce majorări de 10-12% în sectorul alimentar la începutul anului.

“Prețurile la materii prime vor avea tentative de creștere, prețurile la energie, motorină vor crește, posibil și salariile. Având în vedere toate acestea, ne așteptăm ca, la începutul anului viitor, să vedem creșteri de prețuri – de 5 – 10 – 12%, în funcție de ramură și de firmă. Dar nu de 30%, nu de 100%, cum mai apar diverse zvonuri. Pentru anul acesta, vorbim de creșteri de aproximativ 20%, la carne avem undeva la 15%. Prin martie, estimăm o stabilizare a prețurilor”, sintetizează Sorin Minea, pentru Economedia.

Produsele alimentare reprezintă peste o treime din consumul gospodăriilor

În România, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor în România, potrivit INS. Următoarea mare componentă în structura consumului (cu 15,5%) e reprezentată de sumele necesare pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Adică, împreună, cele două “ramuri” reprezintă jumătate din consumul familiilor din România.

Aceasta este explicația pentru faptul că în România povara inflației se resimte atât de puternic

“Lista de top a componentelor inflației, respectiv produsele energetice și alimentele, arată de ce populația resimte în mod semnificativ creșterea prețurilor: aceste două categorii de produse fac parte din coșul fiecărui consumator, fiind produse esențiale în viața de zi cu zi a gospodăriilor, ce nu pot fi înlocuite cu alte categorii de produse. Vorbim despre cheltuieli care nu pot fi amânate, ca în cazul unor bunuri de mare valoare sau unele servicii, precum turismul. Creșterea prețurilor produselor energetice și a alimentelor se află cu mult peste nivelul mediu al inflației (surprinsa de indicele HICP), așa că percepția majorității populației privind inflația se află peste valorile medii comunicate de analiști”, a explicat Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor, care a urmărit evoluția inflației, pe componente. Mai multe date pe această temă AICI