GRAFIC. Povara creșterilor de prețuri, în România și în statele UE: Cum arată peisajul inflaționist, pe componente. România, peste media UE, dar pe o poziție bună în regiune/ Ungaria, “campioană” la scumpiri

cumparaturi inflatie

Europa se confruntă cu o inflație nemaivăzută în ultimele două decenii, iar în România acest indicator se află peste valoarea medie a UE. Cu toate acestea, în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est țara noastră stă destul de bine: din regiune doar Slovenia și Croația au o inflație mai scăzută, iar, în capul listei în regiune, Ungaria figurează cu o inflație de 20,7%, subliniază datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În țări ca Olanda sau Belgia, mai mult de jumătate din nivelul actual al inflației se datorează cheltuielilor cu energia, iar în România aproape 5% din inflația de 13,4% provine de la scumpirea produselor energetice.

Economiștii subliniază că Europa se confruntă cu o inflație ridicată, nemaivăzută în istoria continentului în ultimele două decenii: în perioada 2000-2022, inflația medie din UE a fost cu puțin peste 2%, iar ultimele date arată că în Septembrie 2022 acest indicator a ajuns la 10,9% (datele se referă la indicele HICP – Harmonised Indices of Consumer Prices, indice ce permite compararea nivelului inflației între diferite țări din UE). La nivelul României, același indice arată o valoare de 13,4%.

“Deși acest indicator se află peste valoarea medie a UE, în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est România stă destul de bine: din regiune doar Slovenia (10,6%) și Croația (12,6%) au o inflație mai scăzută, celelalte țări confruntându-se cu o inflație semnificativ mai ridicată, lista fiind „condusă” de Ungaria cu o inflație de 20,7%”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA. Una dintre principalele cauze: cheltuielile crescute ale guvernului inainte de alegerile din 2022.

 

La nivelul UE, țările baltice se confruntă cu cea mai semnificativă accelerare a prețurilor, indicele HICP depășind 20% în fiecare dintre aceste țări, ajungând până la nivelul 24,1% în Estonia, recordul actual la nivelul UE. De cealaltă parte a clasamentului găsim țări care sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic, și se află la o distanță geografică sau economică (în sensul independenței economice față de Rusia și/sau Ucraina) de zona războiului, precum Franța (6,2%), Malta (7,4%) sau Irlanda (8,6%), arată analiza Romanian Economic Monitor. Finlanda reușește, de asemenea, să țină sub control nivelul inflației, nivelul acesteia fiind de „doar” 8,4%.

“Se observă că aproape în fiecare stat al UE, inflația este generată într-o măsură semnificativă de criza energetică, cea mai importantă componentă a inflației fiind generată de cheltuielile privind energia, locuințele și combustibilul. În unele țări, precum Olanda sau Belgia, mai mult decât jumătate din nivelul actual al inflației se datorează cheltuielilor din această categorie. În România aproape 5% din inflația de 13,4% provine de la scumpirea produselor energetice. În continuare, în majoritatea țărilor UE a doua componentă se referă la produsele alimentare, această categorie contribuind de asemenea în mod semnificativ la inflația percepută de cetățenii UE”, arată economiștii UBB.

De ce simțim povara inflației mai greu decât ar indica cifrele statisticie?

“Lista de top a componentelor inflației, respectiv produsele energetice și alimentele, arată de ce populația resimte în mod semnificativ creșterea prețurilor: aceste două categorii de produse fac parte din coșul fiecărui consumator, fiind produse esențiale în viața de zi cu zi a gospodăriilor, ce nu pot fi înlocuite cu alte categorii de produse. Vorbim despre cheltuieli care nu pot fi amânate, ca în cazul unor bunuri de mare valoare sau unele servicii, precum turismul. Creșterea prețurilor produselor energetice și a alimentelor se află cu mult peste nivelul mediu al inflației (surprinsa de indicele HICP), așa că percepția majorității populației privind inflația se află peste valorile medii comunicate de analiști”, menționează Szász.

Amintim, în acest context, că în România produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor în România, potrivit INS. Următoarea mare componentă în structura consumului (cu 15,5%) e reprezentată de sumele necesare pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Adică, împreună, cele două “ramuri” reprezintă jumătate din consumul familiilor din România.

 

 

 

Cine resimte cel mai puternic inflația?

În România, populația cu cele mai mici venituri cheltuie mai mult de trei sferturi din venituri pentru alimente și energie, cel mai mare procent din UE, iar creșterea prețurilor va face ca România să rămână țara cu cea mai mare rată a sărăciei absolute din Uniunea Europeană, arată un raport realizat de Joint Research Center, instituție din cadrul UE, publicat în această toamnă.

Marea disparitate a structurii de consum în țările mai sărace din Europa Centrală și de Est implică faptul că gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc probabil cea mai mare parte a bugetului lor pe necesități, arată raportul.

În România, de exemplu, ponderea combinată a cheltuielilor cu alimentele și energia este de 76,4% în prima chintilă de venit (prima chintilă este grupul de 20% din populație cu cel mai mic venit).

Este cel mai mare procent din Uniunea Europeană, potrivit datelor agregate de JRC. După România, urmează Bulgaria, Lituania și Ungaria. La polul opus sunt Luxemburg, Țările de Jos și Finlanda.

Prin urmare, gospodăriile cu venituri mici din statele membre sărace au o situație mai proastă, atât în termeni absoluți, cât și relativi, decât concetățenii lor europeni și sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale inflației actuale.

În România, costul vieții a crescut cu circa 15% în medie, din august 2021 până în august 2022. Principalul aport la creșterea costului vieții îl reprezintă în primul rând alimentele și mai apoi energia.

Creșterea prețurilor, temă centrală în UE. Frână pentru activitatea economică, în încercarea de a controla inflația

Inflația e temă centrală pentru specialiștii UE. Banca Centrală Europeană (BCE) va continua să majoreze ratele dobânzilor şi ar putea chiar să fie nevoită să restricţioneze activitatea economică pentru a controla inflaţia, a declarat recent chiar preşedintele BCE, Christine Lagarde, evidenţiind dobânzile drept instrumentul cheie al băncii pentru reducerea bilanţului, transmite CNBC, citat de News.ro.

Începând din luna iulie, BCE a majorat dobânzile cu 2 puncte procentuale, o măsură fără precedent, pentru a combate inflaţia, şi a declarat că va înăspri şi mai mult politica monetară prin creşterea ratelor dobânzilor şi reducerea activelor sale, de 5.000 de miliarde de euro).

„Ne aşteptăm să creştem în continuare dobânzile, iar retragerea activelor poate să nu fie suficientă. Ratele dobânzilor sunt şi vor rămâne principalul instrument de ajustare a politicii noastre. Recunoscând că ratele dobânzilor rămân instrumentul cel mai eficient pentru modelarea orientării noastre politice, este oportun ca bilanţul să fie normalizat într-un mod măsurat şi previzibil”, a spus Lagarde într-un discurs la o conferinţă.

Sursa foto: Dreamstime

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *