Sursă foto: Unsplash
În ultimii ani, guvernele, întreprinderile și grupurile societății civile de la Sofia la Belgrad au experimentat cu idei noi pentru a rezolva plecarea din țările europene a talentelor din diferite industrii. Unele strategii se concentrează pe îmbunătățirea oportunităților economice, altele se îndreaptă spre reformele educaționale și parteneriatele cu investitori străini, iar altele își propun să modernizeze serviciile publice și să cultive mândria națională, arată o analiză realizată de Emerging Europe.
Potrivit analizei, aceste eforturi, în anumite colțuri ale Europei de Est, au început să dea rezultate promițătoare și să ofere celorlalte regiunii exemple în abordarea unui fenomen care a modelat piețele locale ale forței de muncă timp de peste trei decenii.
De-a lungul istoriei, lucrătorii calificați din cauza problemelor economice au tins să migreze spre Vest. În ciuda modernizării infrastructurilor și a boom-urilor economice periodice, multe părți ale Europei emergente încă se confruntă cu salarii comparativ scăzute și cu oportunități limitate de dezvoltare profesională.
Conform datelor Eurostat în anul 2020, veniturile nete lunare medii în țări precum România, Bulgaria și Croația erau mult mai reduse decât cele din Germania, Belgia sau Țările de Jos. Această discrepanță, în ochii multor tineri profesioniști, i-a atras inevitabil departe de casă.
Factori care duc la plecarea din țară
Efectul exodului de creiere merge dincolo de aspectele economice. Perspectivele slabe de carieră ar putea fi cel mai important factor de presiune, dar mulți emigranți menționează, de asemenea, nemulțumirea față de guvernanța locală și climatul socio-politic. Corupția, asistența medicală subfinanțată și sistemele de educație învechite alimentează un ciclu de resentimente și determină oamenii să plece.
În acest context, companiile din Germania sau Regatul Unit oferă o formare mai bună, condiții de muncă mai bune și un viitor sigur.
Deși libertatea de circulație a UE facilitează această migrație spre vest, unele țări din Europa emergentă au descoperit instrumente de politică care frânează valul – sau chiar atrag profesioniștii înapoi.
Într-adevăr, au existat cazuri de programe de „câștig de creiere”, precum și noi impulsuri din partea sectorului privat, care au inversat dinamica, se arată în analiză.
Scutiri fiscale și stimulente pentru talente: Renașterea tehnologică a României
Unul dintre cele mai vizibile exemple de inversare a exodului de creiere provine din industria tehnologică a României.
La începutul mileniului, România pierdea mii de ingineri în fiecare an, care se îndreptau către locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest și America. Însă, în ultimul deceniu, un număr din ce în ce mai mare de firme autohtone de IT și dezvoltare de software – împreună cu sosirea giganților multinaționali din domeniul tehnologiei – a stimulat o revigorare a retenției talentelor locale.
Potrivit datelor Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, sectorul tehnologic românesc a devenit al doilea mare exportator al țării, generând o creștere puternică în centre urbane precum Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.
Guvernul României a contribuit la deschiderea drumului prin acordarea de scutiri fiscale pentru specialiștii din domeniul IT, prin reducerea impozitului pe profit și prin sprijinirea parcurilor tehnologice care grupează start-up-uri alături de jucători globali.
Aceste măsuri au permis antreprenorilor să se stabilească mai ușor și lucrătorilor calificați să găsească locuri de muncă bine plătite fără a părăsi țara. Rezultatele au fost uimitoare. În timp ce România încă se confruntă cu emigrarea în alte domenii, în special în cel al asistenței medicale, exodul profesioniștilor din domeniul IT a fost în mod eficient limitat.
Ceea ce a fost odată o spirală negativă s-a transformat într-un cerc virtuos, deoarece membrii diasporei care se întorc în țară injectează capital și know-how în centrele tehnologice emergente.
Cu toate acestea, de la 1 ianuarie 2025, scutirile fiscale pentru lucrătorii din domeniul IT au fost eliminate – rămâne de văzut dacă acest lucru va avea un impact asupra pieței muncii și va declanșa un nou exod al talentelor.
Ce se întâmplă în restul Europei
Polonia
Potrivit analizei, Polonia a evitat cele mai grave consecințe ale crizei din 2008 și în prezent are un nivel de trai în creștere în UE datorită unui sistem educațional puternic care a fost supus unor reforme radicale din anii 1990. Instituțiile de învățământ superior din Polonia sunt printre cele mai bune din Europa și numeroși absolvenți bine pregătiți în domenii precum inginerie, știință și afaceri au atras companiile internaționale în țară.
De asemenea, promovarea antreprenoriatului în Polonia a oferit motive pentru ca tinerii absolvenți să rămână în țară. Pe de altă parte, Ungaria s-a confruntat cu migrarea forței de muncă în special în domeniul medical, unde medicii și asistentele au plecat în special în Germania și Marea Britanie, datorită salariilor mai bune. Pentru a rezolva această problemă, guvernul ungar a decis să majoreze salariile medicilor și să îmbunătățească facilitățile de cercetare din spitalele locale, cu scopul de a încuraja personalul medical să rămână în țară. Acești factori sunt importanți nu numai pentru sectorul sănătății, ci și pentru stabilizarea economiei și a pieței muncii în general.
În același timp, ascensiunea antreprenoriatului polonez fie în domeniul producției avansate, fie în cel al jocurilor de noroc a oferit noilor absolvenți motive să rămână în Polonia. Prin combinarea reformelor în domeniul educației cu stimulente pentru investiții, Polonia a demonstrat că schimbările bine direcționate pot contribui la păstrarea în țară a talentelor.
Ungaria
Potrivit analizei, Ungaria s-a confruntat cu o emigrație semnificativă, în special în rândul cadrelor medicale. Dornici să lucreze în spitale moderne cu salarii mai bune, medicii și asistentele din Ungaria s-au mutat în mod tradițional în număr mare în Germania sau Regatul Unit. Însă Budapesta s-a angajat recent să majoreze substanțial salariile personalului medical și să îmbunătățească facilitățile de cercetare din anumite spitale.
Planul guvernului, lansat în etape începând din anul 2021, a promis medicilor o creștere salarială de până la 120 % și a introdus stimulente pentru ca aceștia să rămână în sistemul public de sănătate.
Deși eficiența acestui plan este încă în curs de evaluare, cifrele inițiale indică o scădere a numărului de cadre medicale care pleacă.
De asemnea, forță de muncă locală stabilă este esențială nu numai pentru furnizarea de servicii medicale, ci și pentru susținerea altor sectoare ale economiei: un sistem de sănătate funcțional este adesea considerat o condiție prealabilă pentru bunăstarea și încrederea pieței muncii în general.
Legătura baltică
Pentru micile state baltice, Estonia, Letonia și Lituania, problema exodului de creiere a reprezentat o preocupare existențială încă de la obținerea independenței, la începutul anilor 1990.
Populațiile acestor țări sunt modeste și au avut rate ridicate de emigrare. Cu toate acestea, succesul în domeniul digital, în special în Estonia, a stăvilit într-o oarecare măsură exodul de lucrători calificați.
Modelul de e-guvernare din Tallinn, lăudat pe scară largă pentru eficiența și transparența sa, a devenit o carte de vizită puternică pentru profesioniștii pasionați de tehnologie. Succesul Estoniei în ceea ce privește serviciile publice digitale, inclusiv votul online și declararea impozitelor, subliniază rolul pe care o guvernanță modernă îl poate juca în construirea mândriei naționale și în convingerea tinerelor minți să rămână.
De asemenea, Letonia și Lituania încearcă să imite unele părți ale modelului digital al Estoniei, lansând în același timp proiecte de infrastructură pentru a conecta rutele de transport regionale și rețelele energetice cu Europa de Vest.
Proiectul în curs Rail Baltica, o linie feroviară ambițioasă care va lega țările baltice de Polonia și de restul UE, promite să stimuleze comerțul, turismul și investițiile internaționale.
Astfel de inițiative de anvergură semnalează strategii orientate spre viitor care pot asigura talentele locale că există un viitor în care merită să se investească acasă.
Serbia
Conform analizei, în afara UE, Serbia prezintă un exemplu interesant de implicare a diasporei pentru a atenua impactul exodului de creiere.
Potrivit Băncii Mondiale, populația emigrantă a Serbiei este substanțială, numărând peste un milion de persoane la nivel mondial. Multe dintre aceste persoane au plecat în Europa de Vest, Australia sau Statele Unite în căutarea unor oportunități educaționale și profesionale mai bune.
Cu toate acestea, în ultimul deceniu, guvernele succesive au experimentat strategii pentru a atrage cel puțin o parte din diaspora să se întoarcă, în special pe cei cu ambiții antreprenoriale.
O astfel de inițiativă este un fond de investiții al diasporei, care oferă subvenții egale proprietarilor de întreprinderi care se întorc și înființează companii în Serbia.
Există, de asemenea, un efort de îmbunătățire a procedurilor birocratice pentru persoanele din diaspora care se întorc, cum ar fi simplificarea procesului de transfer al calificărilor profesionale și acordarea de scutiri fiscale pentru noile întreprinderi.
Ca urmare, un număr modest, dar în creștere, de tineri profesioniști au decis să se întoarcă și să înființeze firme de tehnologie sau de consultanță în Belgrad și Novi Sad. Deși o întoarcere în masă rămâne puțin probabilă, abordarea Serbiei demonstrează modul în care implicarea diasporei poate planta semințele unei economii locale mai dinamice.
Puterea exemplului
Experiențele României, Poloniei, Ungariei, țărilor baltice și Serbiei arată că inversarea sau atenuarea exodului de creiere necesită mai mult decât câteva ajustări ale politicilor.
Conform analizei, țările au nevoie de strategii cuprinzătoare care să abordeze dimensiunile economice, sociale și infrastructurale ale vieții profesionale. Stimulentele fiscale pot reduce decalajul financiar dintre est și vest, dar, în sine, nu vor menține o generație înrădăcinată dacă mediul politic este perceput ca fiind corupt sau nereformat.
Totodată, investiția în educație, construirea de universități de înaltă calitate este o condiție necesară, dar nu este suficientă pentru a încuraja absolvenții să își înceapă cariera la ei în țară, se arată în analiză.