Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că explicația pentru bugetul mic, de doar 1,6% din PIB alocat anul trecut apărării este faptul că guvernul ar fi făcut plăți în lunile ianuarie și februarie 2024. ”S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu la Oradea.
El nu a explicat însă de ce guvernul nu a făcut aceste plăți anul trecut și nici de ce bugetul pentru apărare a scăzut constant în ultimii patru ani, 2023 nefiind o excepție de la ratarea țintei de 2% din PIB, obligatorie pentru orice stat membru NATO.
Reamintim că România a încheiat anul trecut cu un deficit de 5,68% din PIB, potrivit datelor statistice preliminare, aproape dublu față de ținta posibilă în UE de 3% din PIB.
Un raport oficial al NATO arată că România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută de președintele Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB. Cu acest nivel al cheltuielilor, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. De remarcat că România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB).
Raportul NATO mai arată că România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020, când a cheltuie 2,01% din PIB. Mai mult, în ultimii trei ani a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent.