Cum s-a folosit propaganda rusă de narativul cerealelor ucrainene și a exploatat nemulțumirile fermierilor europeni

Propaganda rusă a folosit intens narativul cerealelor ucrainene și a exploatat nemulțumirile fermierilor pentru a ostiliza relațiile Ucrainei cu statele vecine, dar și pentru a cultiva neîncrederea în instituțiile centrale ale Uniunii Europene.

Un exemplu relevant pentru acest narativ este un articol publicat de site-ul Vești din Rusia, la data de 16 februarie 2024, intitulat „Cerealele exportate din Ucraina au ajuns hrană pentru porci în Spania”.

Articolul pretinde fără dovezi, citând alte site-uri obscure pro-rusești, că grâul ucrainean nu ar fi ajuns în țările sărace din Africa, așa cum ar fi trebuit, ci ar fi devenit mâncare pentru porci în Spania.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Important: „Vestidinrusia.com” este frecvent distribuit pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România sau pe pagina de Instagram a Consulatului Rusiei la Constanța. Site-ul precizează în descrierea sa că se bazează în principal „pe informațiile furnizate de mass-media din Federația Rusă, încercând să prezinte un punct de vedere direct de la sursă asupra fenomenelor politice, sociale și culturale care au loc în Rusia de astăzi”. Inițial, adresa site-ului a fost VestidinRusia.ro, dar în urmă cu doi ani s-a mutat pe domeniul „.com”. Unul dintre colaboratorii constanți ai VestidinRusia.com este Viaceslav Samoșkin, un jurnalist rus care trăiește în România de peste două decenii.

Acest narativ rusesc, care exploatează nemulțumirile fermierilor din estul Europei și chiar le-au alimentat protestele de la începutul anului, a fost preluat de numeroase alte site-uri, precum 60m.ro („Cereale din Ucraina, faliment pentru fermierii români” și „Bloomberg: Ucraina plănuiește o nouă rută de export pe Dunăre cu ajutorul slugilor de la București”), patriotnews.ro (Cereale din Ucraina, faliment pentru fermierii români), 4media.info („Fermierii români declară falimentul – Iohannis și Ciolacu au distrus agricultura românească cu cerealele din Ucraina”), ziarulnatiunea.ro („E mai aproape cămașa decât Kievul!…”), activenews.ro („Au fentat interdicția. Cerealele din Ucraina au intrat masiv în România prin Republica Moldova” și „Viorel Patrichi: E mai aproape cămașa decât Kievul! Vacile pot mânca pungi de plastic sau cereale din Ucraina, fără certificat de sănătate veterinară. Cerealele din Ucraina – un pericol pentru fermele de animale. Sunt pline de microtoxine, de aflatoxină”).

Potrivit unei analize publciate de think tank-ul New Strategy Center, narațiunea este una „tactică” și reflectă „puterea ascuțită a Kremlinului”, prin care „solicită protecționism economic pentru agricultorii români, făcând lobby pentru interzicerea importurilor agricole și a tranzitului din Ucraina către și prin România”.

„Acest mesaj a fost potențat chiar mai mult decât ne-am aștepta, deoarece a urmat o altă narațiune tactică contextuală, specificând că Ucraina a adâncit canalul Bystroe pe Dunăre în luna februarie a acestui an pentru a submina eficiența economică a canalului Sulina deținut de România, un alt efect negativ ar fi scăderea debitului de apă pe canalele românești, ceea ce ar afecta ecosistemul Deltei Dunării, o rezervație naturală de importanță globală.

(…) După mai multe discuții între București și Kiev, România a efectuat măsurători în zonă, permise de Ucraina, pentru a verifica adâncimea, astfel că problema a fost clarificată.

Cu toate acestea, subiectul a fost puternic folosit de AUR în mai multe declarații publice. După ce problema a fost clarificată, AUR a militat pentru restricționarea importurilor anumitor produse ucrainene, în scopul apărării producătorilor agricoli români. (…) Deși liderii AUR neagă orice legătură cu Rusia, multe dintre narațiunile pe care le promovează în spațiul public seamănă cu narațiunile promovate de Rusia și contribuie la consolidarea sentimentului antiucrainean în rândul cetățenilor români”, a mai explicat New Strategy Center.

La rândul său, European Digital Media Observatory (EDMO), a precizat într-un fact-checking că dezinformarea rusă privind exporturile de produse agricole ucrainene s-a intensificat pe măsură ce proteste fermierilor s-au declanșat în tot mai multe țări europene în luna februarie.

„Odată cu extinderea acoperirii mediatice în multe țări ale UE, s-au înmulțit știrile false, adesea exagerând sprijinul primit de fermieri sau (așa cum s-a întâmplat în ianuarie) dimensiunea mitingurilor lor.

Aceste știri false au folosit înregistrări video vechi sau fără legătură cu acestea, calificându-le ca fiind legate de protestele în curs și adesea însoțite de invective la adresa UE sau a «normelor sale de mediu».

Problemele actuale referitoare la sectoarele agricol și alimentar au fost exploatate prin relatări false care încearcă să exacerbeze sentimentele negative față de instituțiile UE. (…) Exploatarea fisurilor și tensiunilor sociale din societățile occidentale, alimentându-le prin dezinformare, este o strategie bine cunoscută a propagandei ruse”, a scris EDMO.

Conform unui articol publicat de autoarea Dana Ionela Drugă*, despre temele propagandei ruse, propaganda Kremlinului pretinde, sub pretextul insecurității alimentare, că sancțiunile economice impuse Rusiei de către Occident ar fi cauzat o criză globală.

„În realitate, Moscova este responsabilă pentru criza alimentară globală ca urmare a războiului din Ucraina: blocada navală a porturilor ucrainene, bombardarea infrastructurii de transport și bombardarea depozitelor de alimente. Invazia Ucrainei de către Federația Rusă are consecințe grave pentru agricultura și securitatea alimentară la nivel mondial.

Mass-media și oficialii ruși încearcă să distragă atenția de la responsabilitatea Federației Ruse pentru creșterea insecurității alimentare globale. Invazia Rusiei în Ucraina a destabilizat piețele alimentare globale și a determinat creșterea prețurilor la alimente din cauza costurilor crescute de producție, transport și asigurare a încărcăturii”, a afirmat autoarea, analizând mai multe rapoarte EUvsDisinfo.

În același timp, ONG-ul Warsaw Institute menționează că întreaga situație declanșată la începutul acestui an în Europa a fost un „material perfect pentru propaganda rusă”.

Scopul campaniei ruse de dezinformare a fost de a „acuza Statele Unite de crearea unei crize alimentare mondiale pe care Occidentul ar fi urmărit-o. În cele din urmă, Kremlinul nu a pierdut timpul nici în răspândirea dezinformării în țările europene, în special în cele din Grupul de la Vișegrad”.

„În Polonia, de exemplu, internetul a fost inundat de știri despre companii care cumpără cereale ucrainene mai ieftine și le vând cu profit pe piața poloneză, sau de diferite procente ale cantității de cereale ucrainene care s-au scurs pe piața poloneză.

Acest lucru, coroborat cu toate informațiile privind calitatea proastă a cerealelor ucrainene, a provocat panică nu numai în cercurile de fermieri, ci și în rândul cetățenilor de pe piața agricolă.

Deși nu este sigur dacă problema cerealelor a fost un război hibrid din partea lui Putin sau doar o secvență de evenimente fără o soluție evidentă sau ușoară, adevărul este că, pe termen scurt, aceasta a agitat relațiile internaționale și a subminat abordarea occidentală a războiului.

Cu toate acestea, nu a provocat o criză alimentară mondială și nici nu a rupt înțelegerea și solidaritatea dintre Occident și Ucraina”, a evidențiat sursa citată.

* DRUGĂ, D. I. . (2023). WAR IN UKRAINE: RUSSIAN PROPAGANDA THEMES. Strategic Impact, 85(3-4), 80–93. https://doi.org/10.53477/1842-9904-22-18