Ți s-a întâmplat vreodată să răspunzi cu furie într-o ședință sau să simți că pierzi controlul într-un moment important? E ușor să ne imaginăm că rațiunea domină deciziile noastre, dar realitatea este diferită: emoțiile pot prelua conducerea înainte ca partea rațională a creierului să aibă măcar un cuvânt de spus. Nu ești singurul care simte asta.
De ce ne pierdem cumpătul?
Creierul nostru a fost proiectat să supraviețuiască, nu să exceleze la networking sau negocieri. Amigdala, acea mică structură din creier, detectează amenințările și le interpretează rapid – fie că e un leu în savană sau un coleg care face o observație acidă. Problema? Amigdala nu face diferența între pericole reale și cele percepute. Și de aici apare „blocajul emoțional”.
Un exemplu concret: să presupunem că ești într-o întâlnire și cineva îți critică ideea. În loc să analizezi constructiv ce spune, mintea ta intră în modul „luptă sau fugi”. Fie te retragi, fie ripostezi pe loc, uneori într-un mod pe care-l regreți mai târziu.
Cum să-ți recalibrezi gândirea în momente de tensiune
Emoțiile nu sunt dușmanul tău – de fapt, ele sunt sistemul tău de alarmă. Dar cum le poți folosi în avantajul tău?
- Nu te grăbi să „repari” emoția
De multe ori, ne repezim să ne liniștim sau să ignorăm ce simțim, crezând că asta ne va ajuta. În schimb, întreabă-te: „Ce încearcă starea asta să-mi spună?” Dacă te simți frustrat într-o ședință, poate că îți pasă mai mult decât credeai de rezultat. Furia sau frustrarea pot semnala că trebuie să clarifici așteptările.
- Tratează emoțiile ca pe un musafir incomod
Un psihoterapeut bun îți va spune că emoțiile nu trebuie „alungate”. Imaginează-ți că furia sau anxietatea sunt musafiri nepoftiți. Nu le închide ușa în nas, dar nici nu le lasă să facă haos în casă. Învață să le observi fără să reacționezi imediat. De exemplu, data viitoare când te enervezi că un coleg întârzie cu o sarcină, oprește-te și întreabă-te: „Este asta despre el… sau despre mine?”.
- Pune-te pe locul doi pentru câteva secunde
În momente tensionate, focusul pe propria perspectivă ne limitează. Întreabă-te: „Cum vede celălalt această situație?”. De exemplu, când un client îți trimite feedback critic, tentația e să devii defensiv. Dar dacă te gândești că și el are presiuni și obiective proprii, e mai ușor să răspunzi cu claritate, nu cu reactivitate.
Exemple care îți pot schimba perspectiva:
La birou: Șeful tău îți cere o schimbare de ultim moment într-un proiect. În loc să te enervezi, ia o pauză și spune: „Îmi dau seama că e urgent, dar pot avea câteva minute să prioritizez?”. Simplul act de a cere timp poate reduce stresul și clarifica situația.
Acasă: Copilul tău adolescent refuză să respecte o regulă, iar primul tău impuls e să țipi. În loc să reacționezi, spune: „Hai să înțelegem împreună de ce nu poți respecta regula asta”. Uneori, empatia funcționează mai bine decât autoritatea și ajungi să vezi că rezolvările pot arăta altfel decât credeai tu.
În trafic: Cineva îți taie calea, iar prima reacție este să claxonezi furios. În schimb, respiră adânc și gândește-te: „Poate se grăbește pentru ceva important. Cum pot să-mi păstrez calmul și să evit un conflict inutil?”
Ce să faci când mintea e pe punctul de a claca: 3 tehnici simple
- Resetarea prin respirație
Respiră adânc, numără până la patru, apoi expiră lent, repetând acest proces de câteva ori. Această tehnică activează sistemul nervos parasimpatic, care reduce reacția de „luptă sau fugă” a amigdalei, calmându-ți mintea și corpul rapid. - Îndepărtează-te, dar cu intenție
Nu evita problema, dar ia o pauză. Spune: „Am nevoie de 10 minute să-mi pun gândurile în ordine. Revin cu o soluție”. Pauza permite cortexului prefrontal, responsabil cu gândirea rațională, să preia controlul, astfel încât să poți aborda problema cu calm și claritate. - Privește problema ca un „outsider”
Imaginează-te că îți privești situația din exterior. Ce sfat i-ai da unui prieten în locul tău? Acest exercițiu scurt schimbă perspectiva și îți redă controlul.
Deși pare că emoțiile ne joacă feste, ele sunt aliații noștri – atâta timp cât nu le permitem să „conducă spectacolul”. Cu puțină practică, poți transforma chiar și cele mai tensionate momente în oportunități de creștere.
Dacă simți că aceste strategii sunt greu de aplicat pe cont propriu, amintește-ți: psihoterapia nu este doar un loc unde rezolvi probleme, ci un spațiu unde înveți să îți folosești emoțiile ca resurse. Ai mai mult control decât crezi – trebuie doar să știi cum să-l accesezi.
Articol compus de echipa de psihoterapeuți The Mind
web: www.themind.ro | mail: office@themind.ro | tel: 021.781.22.59
