Foto: Pixabay
Cum se poate face față provocărilor automatizării muncii? Pentru a răspunde la această întrebare, administrația din Cluj-Napoca, un oraș din nord-vestul României, a creat Future of Work, un proiect european bazat pe trei piloni: adaptarea programelor de studii, pregătirea antreprenorială și ajutor pentru cartierele cele mai defavorizate, scrie Euronews Italia, potrivit Rador.
Obiectivul proiectului este facilitarea tranziției la Industria 4.0, prin oferirea de formare și competențe resurselor umane care riscă să dispară din cauza automatizării, prin creşterea competitivităţii și a participării sociale în industriile culturale și creative și prin înţelegerea nevoilor persoanelor excluse social.
Future of Work, ale cărui priorităţi la nivel european și global sunt tranziția industrială și adaptarea abilităților și competențelor la noile realități economice, este un proiect care ajută în acest proces actorii regionali.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Cred că automatizarea ar trebui văzută ca o oportunitate, nu ca un risc – spune Ovidiu Cîmpean, manager de proiect la Future of Work -. Putem crea mai multe locuri de muncă bazându-ne pe creativitatea noastră ca ființe umane”.
În prezent, sunt în curs de desfăşurare mai multe acțiuni direcționate. „Culturepreneurs” este un program dedicat de formare antreprenorială destinat profesioniștilor din industriile culturale și creative care beneficiează de 69 de parteneri care dezvoltă proiecte durabile ce combină latura creativă cu antreprenoriatul și tehnologia. Participanții beneficiază de ateliere de lucru, mentorat și de infrastructura necesară pentru a identifica și implementa noi modalităţi de lucru în Industria 4.0.
Între 2001 și 2019 Clujul a devenit unul dintre orașele economice cu cea mai rapidă creștere din Europa. Dar pentru a susține această creștere, a realizat că trebuie să reducă decalajul dintre cunoaştere și tehnologiile emergente. Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și cele trei laboratoare ale sale sunt unul dintre primele proiecte de succes, unde fac practică zilnic aproape 240 de studenți.
Teodora Cornea se numără printre cei care au beneficiat de proiect: tocmai și-a găsit un loc de muncă într-un gigant IT datorită acestui program de învățare personalizat. „Am învățat multe despre tehnologiile emergente, precum realitatea virtuală, designul 3D, dezvoltarea jocurilor. Cred că în viitor vom avea multe joburi care vizează ingineria și mai ales tehnologia și automatizarea”, spune Teodora.
Bugetul total al proiectului este de 5,6 milioane de euro: 80% din sumă provine din politica europeană de coeziune, restul de 20% de la cei 10 parteneri publici și privați. Industria culturală și creativă este una dintre forțele motrice ale Clujului. Păcat doar că din cei 2.000 de absolvenți din fiecare an, doar 7% își găsesc de lucru în acest sector.
Incluziunea socio-profesională este a treia axă a acestui proiect care are un orizont de timp de 20 de ani. La Cluj, inegalitatea socială este vizibilă: în jurul gropii de gunoi de la Pata Rât trăiesc peste 2.500 de oameni cărora Alex Fechete, care se ocupă de proiect într-o tabără de romi, le asigură minimul necesar.
„Am adus în comunitate două containere cu dușuri și le-am pus la dispoziție o conexiune la internet ca să-și caute de lucru. În plus, am reușit să aducem și un autobuz pentru o perioadă de șase luni, pentru a le uşura accesul la muncă”, spune Alex.
În tabără au fost instalate 10 puncte de internet wireless gratuite, un router și o antenă. În cadrul proiectului, membrilor adulți ai comunității le-au fost date 350 de abonamente gratuite pentru transportul public, pentru a facilita accesul cetățenilor din Pata Rât pe piața reglementată a muncii: 98% dintre angajați au folosit autobuzul pentru a ajunge la serviciu.