Cum se vor schimba taxele și impozitele în România în urma reformei fiscale din UE? Conferință online joi de la ora 10.00

Care sunt scenariile de lucru în desenarea viitoarei politici fiscale europene? Ce efecte va avea noua reformă fiscală din UE asupra mediului de afaceri din România? Cum joacă România la Bruxelles? Răspunsurile la aceste întrebări le puteți afla în conferința online „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant, G4Media și Economedia.

LIVE, cele mai importante declarații:

Istvan JAKAB

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Comisia Europeană a publicat o comunicare cu privire la revizuirea guvernanței economice în martie 2020
• În perioada următoare Comisia va trebui să vină cu niște propuneri, în cursul acestui an
• Consensul în privința guvernanței economice va trebui să atingă unele chestiuni care vor fi sensibile. Numai dacă ne gândim la cât au crescut deficitele în perioada pandemiei, pentru a scădea ponderea datoriei într-un fel care să nu influențeze creșterea economică va fi o provocare majoră pentru fiecare stat membru
• La nivelul UE e o dezbatere în legătură cu așa zisă regulă de aur a finanțelor, pentru a încuraja o anumită compoziție a finanțelor publice, să avem investiții care să nu fie luate în considerare la calculul deficitului public, pe verde, pe digital
• Acest cadru al guvernanței economice trebuie să ia în considerare atât unele deficiențe care erau clare încă înainte de pandemie cât și lecțiile învățate în timpul pandemiei. Trebuie o simplificare a acestui cadru al guvernanței economice
• O chestiune extraordinară în perioada pandemiei a fost adoptarea Facilității de redresare și reziliență, aceste împrumuturi pe care Comisia le ia de pe piețele financiare internaționale
• România are un plan ambițios. Această facilitate a fost un pas mare înainte la nivelul UE pentru a putea depăși criza și economiile naționale să iasă bine din această perioadă și să avem o creștere economică susținută pentru perioada următoare

Dan Manolescu, despre procesul de negociere din interiorul UE:

• Toată această reformă face parte dintr-un proiect mult mai amplu de reformă la nivel mondial, care a început acum zece ani
• Acest sistem fiscal pe care-l avem în prezent era construit pornind de la alte realități. În prezent lanțurile de producție s-au fragmentat, avem o componentă digitală extrem de mare, care a cunoscut o creștere accelerată în perioada pandemiei
• Realitatea s- schimbat fundamental. E clar nevoie de o adaptare a sistemelor
• Am asistat în ultimii ani la concurența fiscală dintre state
• Având în vedere scandalurile multiple la care am asistat cu toții, s-a observat că sistemele actuale sunt extrem de permeabile la utilizarea unor lucruri permise de lege pentru a diminua taxele plătite în mod semnificativ
• Statele dezvoltate pierd cel mai mult din această permeabilitate a sistemelor fiscale
• Comisia vine să transpună în directive prevederi discutate deja la nivel mondiale pentru atribuirea de profituri către diverse jurisdicții în funcție de criteriul unde se află utilizatorul, Pilonul 1, care pare un pic întârziat
• Pilonul 2 rezolvă problema concurenței între state și pare mai avansat
• Pare că se îndreaptă către un consens UE cel puțin în ce privește Pilonul 2. Dacă directiva va fi aprobată vom avea un timp destul de scurt în transpunerea regulilor
• S-ar putea să vedem întârzieri. În România ne-am obișnuit ca lucrurile să se întâmple peste noapte, cu ordonanțe pe 31 decembrie, dar sunt stat în  care schimbarea sistemului fiscal brusc este de neconceput
• Dinamica lucrurilor – rămâne de văzut dacă de la anul vom avea deja aceste sisteme în funcțiune

Adrian Luca, despre impozitul minim global

• Astfel de reforme nu sunt noi. Pandemia și schimbarea modelului de afaceri le-au accelerat însă în mod semnificativ
• Pentru a înțelege mai bine efectele acestei revoluții fiscale, e important să vedem modul de funcționare
• Fiecare grup multinațional va trebui să plătească minim 15% impozit în fiecare jurisdicție în care operează
• Dar diavolul se ascunde în detalii. Noi avem o rată de impozitare de 16% și șase țări mai puțin: Bulgaria, Cipru, Ungaria, Irlanda, Liechtenstein, Lituania
• Pentru noi nu este o diferență atât de mare
• Pentru a vedea impactul, e important să prezentăm pașii spre implementarea acestui proiect
• Trebuie să identifici grupurile multinaționale cu venituri globale de peste 750 milioane euro venituri consolidate
• Următorul pas e identificarea entităților grupului dintr-o jurisdicție și să aduni profitul împreună cu impozitele plătite. Rata efectivă de impozitare e impactată de anumite elemente fiscale.
• Să spunem că este de 11%. Avem o diferență de 4 puncte procentuale. Această diferență de 4% pe care o numim top up rate se va aplica pe profitul din jurisdicția respectivă și va fi plătită de una dintre entitățile grupului
• Aici vine partea frumoasă: cine încasează surplusul de impozit. Regula generală – se duce unde e compania mamă. Ea va fi îndreptățită să încaseze diferența de 4%
• Directiva europeană vine cu un specific european, comisia dă dreptul statului membru să opteze pentru un top up intern, caz în care se va acorda un credit fiscal entității mamă
• La nivelul UE implementarea Pilonului 2 va crește cu 80 mld euro veniturile din impozitul pe profit
• La nivel global vorbim de o creștere de 150 mld euro
• Ce câștigăm noi? Din păcate, în cazul României impactul e unul aproape nesemnificativ, până în maxim 100 mil euro. Noi avem foarte puține grupuri cu baza în România și care să opereze în jurisdicții unde rata de impozitare e mai mică de 15%
• Țările dezvoltate au cele mai multe grupuri ce se califică pentru acest pilon
• Am interogat baza de date pentru a identifica câte grupuri internaționale îndeplinesc aceste criterii și am identificat 16.813 grupuri. Doar 486 dintre ele au subsidiare în România
• În ciuda unor studii foarte precise, în momentul de față implementarea acestui pilon nu atrage venituri suplimentare extraordinare în plus
• Lupta pe care România ar trebuie să o aibă în vedere este grăbirea celuilalt pilon, unde vorbim de redistribuirea drepturilor de impozitare către alte jurisdicții
• Toate aceste reforme au ca obiectiv creșterea nivelului investițiilor

• Ar trebui  să ne întrebăm în ce măsuri implementarea acestui pilon ne ajută sau nu
• Dacă până acum am avut un avantaj competitiv din rata de impozitare, la implementarea acestei directive pierdem și acest avantaj competitiv
• Aș invita pe toată lumea la un exercițiu de imaginație: dacă tu ești în consiliul de administrație al unui grup internațional și trebuie să aprobi unde trebuie să faci investiția, și pe listă ai România, Ungaria, Cehia, cum vei analiza competitivitatea?
• Ajungi la zona de infrastructură, nu poți spune că ai avantaj competitiv, ajungi la forța de muncă, lucrurile stau destul de prost. La salarizare poate mai ai un avantaj din punct de vedere al competitivității. Care mai sunt avantajele competitive? Rămâne zona de parteneriat contribuabil – autorități și aici se nasc niște întrebări foarte interesante, ce anume poate face România pentru a convinge pe cineva să investească la tine?

Istvan Jakab, despre armonizarea politicii fiscale la nivel european și principiul unanimității:

• A existat o propunere pentru majoritate calificată în decizii de politică fiscală, dar Comisia vrea să ajungă la un consens al statelor membre.
• Competențele din tratate trebuie avute în vedere când discutăm de politica fiscală
• Ce o să fie în perioada următoare nu știu.

Adrian Luca:

• Timp de 30 de ani proiectul european a funcționat pe baza principiului unanimității prin negociere
• În zona impozitelor directe, acest vot necesită unanimitate și ar putea fi văzut ca ultimul bastion al suveranității pe zona de impozite directe
• Atunci când ești în Europa există niște reguli pe care trebuie să le urmezi și sunt reguli cu ce poți face și ce nu poți
• Evident că pentru anumite măsuri fiscale e posibil să se treacă pe votul majorității calificate.
• Întrebarea este – ai riscul de a trezi cu anumite obligații noi pe care tu ca stat nu ai putut să obții nimic la schimb? Aici vine pragmatismul de care avem nevoie – cum putem și noi să jucăm un pic mai activ pentru a obține niște avantaje care să ne ajute pe noi

Dan Manolescu, despre șansele României de a crește atractivitatea pe piața investițiilor

• România era între țările atractive și nu-și pierde foarte mult din atractivitate. Poate Ungaria se îngrijorează mai tare, cu o cotă de 9%
• Rămâne însă necesitatea de reformare a ANAF. De fiecare dată când se apropie finalul de an și elaborarea bugetului, apar discuții legate de creșteri de taxe
• Mediul de afaceri așteaptă de fapt această reformare a ANAF pentru a colecta întâi maxim din ce putem în sistemul actual și să ne gândim ulterior la majorări de taxe
• Orice majorare de taxe crește povara pe cei care plătesc
• România are suficient loc pentru creșterea completivității din perspectiva interacțiuni mediului de afaceri cu administrația
• În loc să vedem o îmbunătățire a interacțiunii dintre contribuabili și autorități, vedem o înrăutățire

Istvan JAKAB, despre posibilitatea de relaxarea condiționalităților legate de deficite

• Au fost relaxate din cauza pandemiei. Această dezbatere va duce la o propunere a Comisie. Pentru moment CE nu vrea să precizeze care vor fi aceste schimbări, dorește să analizeze acest pachet în întregime. În dezbatere a ieșit destul de clar ideea cum asigurăm investițiile necesare cu respectarea acestui deficit de 3%
• O soluție este scoaterea unor investiții pentru zona verde, digital din calculul deficitului
• Poate la competitivitate dacă dispare un avantaj pe partea taxării or să fie și mai importante alte criterii. Reforma ANAF, reducerea diferenței de încasat pe partea de TVA, sunt cuprinse în PNRR. Foarte mulți investitori se uită pregnant la partea de infrastructură. Trebuie să compensăm cu reforme și investiții pentru a crește partea aceasta de competitivitate

Dan Manolescu:

• În urma acestor doi ani de pandemie, regulile vor fi flexibilizate într-un fel sau altul, însă noi în mod particular trebuie să avem grijă ce facem cu această flexibilizare
• România a ajuns la o medie de dobândă la euro undeva peste 5, cea mai mare din UE. Bulgarii au medie de împrumut pe zece ani 0,5. Trebuie să avem extrem de mare grijă ce facem cu acești bani
• România la aceste discuții la nivelul Comisiei e de foarte multe ori reactivă, nu pro-activă. Poziția e de cele mai multe ori de non-combat. De cele mai multe ori s-a poziționat neutru. Nu cred că ne dorim să fim priviți ca fiind cei care caută de fiecare dată motiv de harță dar trebuie să ne folosim pozițiile și ne urmărim avantajele. Nu e nimic nenatural în asta

Adrian Luca:

• Primul lucru care ar trebui făcut e să identifici acei oameni care știu cum funcționează sistemul și vă spun cu mâna pe inimă că sunt oameni capabili în administrație
• Fă o echipă, fă strategia pe termen scurt, mediu și lung și un plan de implementare
• Nu cred că e târziu încă să putem să avem o voce în Comisie care să ne permită să obținem niște avantaje care ar atrage competitivitate. Trebuie doar un pic de ambiție

Dan Manolescu:

• Avantaje majore din Pilonul 2 România nu obține. Avem eventuale avantaje din Pilonul 1. Atunci hai să treacă la pachet
• Aici avem și disputa veche dintre SUA și restul lumii, iar cele mai afectate sunt companiile americane
• Doar din Pilonul 1 putem să obținem niște bani, pentru că acolo vorbim  de taxare la locul consumatorului
• Această schimbare de regim fiscal în zona serviciilor digitale e absolut necesară și probabil generează deranj în zonele de unde sunt aceste companii
• Sunt țări care deja au implementat acest Pilon 1 sub diverse forme și riscă acum sancțiuni din partea SUA

———————————–

Conferința este organizată de G4Media, Economedia și Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piața insolvenței, și va fi transmisă LIVE pe publicațiile G4media.ro și economedia.ro, precum și pe canalele de YouTube și Facebook ale Sierra Quadrant.

Participanții la conferință:

• Istvan JAKAB, consilier economic al Reprezentanței Comisiei Europene în România
  Adrian LUCA, consultant fiscal, partener fondator Transfer Pricing Services
  Dan MANOLESCU, președintele Camerei Consultanților Fiscali, Tax Partner Soter & Partners

Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro

Această dezbatere își propune să analizeze scenariile de lucru în desenarea viitoarei politici fiscale europene, după reactivarea Pactului de Stabilitate și Creștere. În cadrul acestui eveniment, vom dezbate implicațiile pe care le va avea reforma regulilor fiscale europene, un proces care va trebui să asigure o marjă suficientă pentru a susține investițiile masive pe care le implică ambițioasa agendă climatică asumată de Uniunea Europeană, concomitent cu respectarea unor indicatori macroeconomici care să asigure dezvoltarea sustenabilă pe termen mediu și lung.