Cum se vor schimba taxele și impozitele în România în urma reformei fiscale din UE? Conferință online joi de la ora 10.00

G4Media ian. 20, 2022 0 comentarii
euro-bani-Pixabay

Care sunt scenariile de lucru în desenarea viitoarei politici fiscale europene? Ce efecte va avea noua reformă fiscală din UE asupra mediului de afaceri din România? Cum joacă România la Bruxelles? Răspunsurile la aceste întrebări le puteți afla în conferința online „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant, G4Media și Economedia.


LIVE, cele mai importante declarații:

Istvan JAKAB

  • Comisia Europeană a publicat o comunicare cu privire la revizuirea guvernanței economice în martie 2020
  • În perioada următoare Comisia va trebui să vină cu niște propuneri, în cursul acestui an
  • Consensul în privința guvernanței economice va trebui să atingă unele chestiuni care vor fi sensibile. Numai dacă ne gândim la cât au crescut deficitele în perioada pandemiei, pentru a scădea ponderea datoriei într-un fel care să nu influențeze creșterea economică va fi o provocare majoră pentru fiecare stat membru
  • La nivelul UE e o dezbatere în legătură cu așa zisă regulă de aur a finanțelor, pentru a încuraja o anumită compoziție a finanțelor publice, să avem investiții care să nu fie luate în considerare la calculul deficitului public, pe verde, pe digital
  • Acest cadru al guvernanței economice trebuie să ia în considerare atât unele deficiențe care erau clare încă înainte de pandemie cât și lecțiile învățate în timpul pandemiei. Trebuie o simplificare a acestui cadru al guvernanței economice
  • O chestiune extraordinară în perioada pandemiei a fost adoptarea Facilității de redresare și reziliență, aceste împrumuturi pe care Comisia le ia de pe piețele financiare internaționale
  • România are un plan ambițios. Această facilitate a fost un pas mare înainte la nivelul UE pentru a putea depăși criza și economiile naționale să iasă bine din această perioadă și să avem o creștere economică susținută pentru perioada următoare

Dan Manolescu, despre procesul de negociere din interiorul UE:

  • Toată această reformă face parte dintr-un proiect mult mai amplu de reformă la nivel mondial, care a început acum zece ani
  • Acest sistem fiscal pe care-l avem în prezent era construit pornind de la alte realități. În prezent lanțurile de producție s-au fragmentat, avem o componentă digitală extrem de mare, care a cunoscut o creștere accelerată în perioada pandemiei
  • Realitatea s- schimbat fundamental. E clar nevoie de o adaptare a sistemelor
  • Am asistat în ultimii ani la concurența fiscală dintre state
  • Având în vedere scandalurile multiple la care am asistat cu toții, s-a observat că sistemele actuale sunt extrem de permeabile la utilizarea unor lucruri permise de lege pentru a diminua taxele plătite în mod semnificativ
  • Statele dezvoltate pierd cel mai mult din această permeabilitate a sistemelor fiscale
  • Comisia vine să transpună în directive prevederi discutate deja la nivel mondiale pentru atribuirea de profituri către diverse jurisdicții în funcție de criteriul unde se află utilizatorul, Pilonul 1, care pare un pic întârziat
  • Pilonul 2 rezolvă problema concurenței între state și pare mai avansat
  • Pare că se îndreaptă către un consens UE cel puțin în ce privește Pilonul 2. Dacă directiva va fi aprobată vom avea un timp destul de scurt în transpunerea regulilor
  • S-ar putea să vedem întârzieri. În România ne-am obișnuit ca lucrurile să se întâmple peste noapte, cu ordonanțe pe 31 decembrie, dar sunt stat în  care schimbarea sistemului fiscal brusc este de neconceput
  • Dinamica lucrurilor – rămâne de văzut dacă de la anul vom avea deja aceste sisteme în funcțiune

Adrian Luca, despre impozitul minim global

  • Astfel de reforme nu sunt noi. Pandemia și schimbarea modelului de afaceri le-au accelerat însă în mod semnificativ
  • Pentru a înțelege mai bine efectele acestei revoluții fiscale, e important să vedem modul de funcționare
  • Fiecare grup multinațional va trebui să plătească minim 15% impozit în fiecare jurisdicție în care operează
  • Dar diavolul se ascunde în detalii. Noi avem o rată de impozitare de 16% și șase țări mai puțin: Bulgaria, Cipru, Ungaria, Irlanda, Liechtenstein, Lituania
  • Pentru noi nu este o diferență atât de mare
  • Pentru a vedea impactul, e important să prezentăm pașii spre implementarea acestui proiect
  • Trebuie să identifici grupurile multinaționale cu venituri globale de peste 750 milioane euro venituri consolidate
  • Următorul pas e identificarea entităților grupului dintr-o jurisdicție și să aduni profitul împreună cu impozitele plătite. Rata efectivă de impozitare e impactată de anumite elemente fiscale.
  • Să spunem că este de 11%. Avem o diferență de 4 puncte procentuale. Această diferență de 4% pe care o numim top up rate se va aplica pe profitul din jurisdicția respectivă și va fi plătită de una dintre entitățile grupului
  • Aici vine partea frumoasă: cine încasează surplusul de impozit. Regula generală – se duce unde e compania mamă. Ea va fi îndreptățită să încaseze diferența de 4%
  • Directiva europeană vine cu un specific european, comisia dă dreptul statului membru să opteze pentru un top up intern, caz în care se va acorda un credit fiscal entității mamă
  • La nivelul UE implementarea Pilonului 2 va crește cu 80 mld euro veniturile din impozitul pe profit
  • La nivel global vorbim de o creștere de 150 mld euro
  • Ce câștigăm noi? Din păcate, în cazul României impactul e unul aproape nesemnificativ, până în maxim 100 mil euro. Noi avem foarte puține grupuri cu baza în România și care să opereze în jurisdicții unde rata de impozitare e mai mică de 15%
  • Țările dezvoltate au cele mai multe grupuri ce se califică pentru acest pilon
  • Am interogat baza de date pentru a identifica câte grupuri internaționale îndeplinesc aceste criterii și am identificat 16.813 grupuri. Doar 486 dintre ele au subsidiare în România
  • În ciuda unor studii foarte precise, în momentul de față implementarea acestui pilon nu atrage venituri suplimentare extraordinare în plus
  • Lupta pe care România ar trebuie să o aibă în vedere este grăbirea celuilalt pilon, unde vorbim de redistribuirea drepturilor de impozitare către alte jurisdicții
  • Toate aceste reforme au ca obiectiv creșterea nivelului investițiilor
  • Ar trebui  să ne întrebăm în ce măsuri implementarea acestui pilon ne ajută sau nu
  • Dacă până acum am avut un avantaj competitiv din rata de impozitare, la implementarea acestei directive pierdem și acest avantaj competitiv
  • Aș invita pe toată lumea la un exercițiu de imaginație: dacă tu ești în consiliul de administrație al unui grup internațional și trebuie să aprobi unde trebuie să faci investiția, și pe listă ai România, Ungaria, Cehia, cum vei analiza competitivitatea?
  • Ajungi la zona de infrastructură, nu poți spune că ai avantaj competitiv, ajungi la forța de muncă, lucrurile stau destul de prost. La salarizare poate mai ai un avantaj din punct de vedere al competitivității. Care mai sunt avantajele competitive? Rămâne zona de parteneriat contribuabil – autorități și aici se nasc niște întrebări foarte interesante, ce anume poate face România pentru a convinge pe cineva să investească la tine?

Istvan Jakab, despre armonizarea politicii fiscale la nivel european și principiul unanimității:

  • A existat o propunere pentru majoritate calificată în decizii de politică fiscală, dar Comisia vrea să ajungă la un consens al statelor membre.
  • Competențele din tratate trebuie avute în vedere când discutăm de politica fiscală
  • Ce o să fie în perioada următoare nu știu.

Adrian Luca:

  • Timp de 30 de ani proiectul european a funcționat pe baza principiului unanimității prin negociere
  • În zona impozitelor directe, acest vot necesită unanimitate și ar putea fi văzut ca ultimul bastion al suveranității pe zona de impozite directe
  • Atunci când ești în Europa există niște reguli pe care trebuie să le urmezi și sunt reguli cu ce poți face și ce nu poți
  • Evident că pentru anumite măsuri fiscale e posibil să se treacă pe votul majorității calificate.
  • Întrebarea este – ai riscul de a trezi cu anumite obligații noi pe care tu ca stat nu ai putut să obții nimic la schimb? Aici vine pragmatismul de care avem nevoie – cum putem și noi să jucăm un pic mai activ pentru a obține niște avantaje care să ne ajute pe noi

Dan Manolescu, despre șansele României de a crește atractivitatea pe piața investițiilor

  • România era între țările atractive și nu-și pierde foarte mult din atractivitate. Poate Ungaria se îngrijorează mai tare, cu o cotă de 9%
  • Rămâne însă necesitatea de reformare a ANAF. De fiecare dată când se apropie finalul de an și elaborarea bugetului, apar discuții legate de creșteri de taxe
  • Mediul de afaceri așteaptă de fapt această reformare a ANAF pentru a colecta întâi maxim din ce putem în sistemul actual și să ne gândim ulterior la majorări de taxe
  • Orice majorare de taxe crește povara pe cei care plătesc
  • România are suficient loc pentru creșterea completivității din perspectiva interacțiuni mediului de afaceri cu administrația
  • În loc să vedem o îmbunătățire a interacțiunii dintre contribuabili și autorități, vedem o înrăutățire

 

Istvan JAKAB, despre posibilitatea de relaxarea condiționalităților legate de deficite

  • Au fost relaxate din cauza pandemiei. Această dezbatere va duce la o propunere a Comisie. Pentru moment CE nu vrea să precizeze care vor fi aceste schimbări, dorește să analizeze acest pachet în întregime. În dezbatere a ieșit destul de clar ideea cum asigurăm investițiile necesare cu respectarea acestui deficit de 3%
  • O soluție este scoaterea unor investiții pentru zona verde, digital din calculul deficitului
  • Poate la competitivitate dacă dispare un avantaj pe partea taxării or să fie și mai importante alte criterii. Reforma ANAF, reducerea diferenței de încasat pe partea de TVA, sunt cuprinse în PNRR. Foarte mulți investitori se uită pregnant la partea de infrastructură. Trebuie să compensăm cu reforme și investiții pentru a crește partea aceasta de competitivitate

Dan Manolescu:

  • În urma acestor doi ani de pandemie, regulile vor fi flexibilizate într-un fel sau altul, însă noi în mod particular trebuie să avem grijă ce facem cu această flexibilizare
  • România a ajuns la o medie de dobândă la euro undeva peste 5, cea mai mare din UE. Bulgarii au medie de împrumut pe zece ani 0,5. Trebuie să avem extrem de mare grijă ce facem cu acești bani
  • România la aceste discuții la nivelul Comisiei e de foarte multe ori reactivă, nu pro-activă. Poziția e de cele mai multe ori de non-combat. De cele mai multe ori s-a poziționat neutru. Nu cred că ne dorim să fim priviți ca fiind cei care caută de fiecare dată motiv de harță dar trebuie să ne folosim pozițiile și ne urmărim avantajele. Nu e nimic nenatural în asta

Adrian Luca:

  • Primul lucru care ar trebui făcut e să identifici acei oameni care știu cum funcționează sistemul și vă spun cu mâna pe inimă că sunt oameni capabili în administrație
  • Fă o echipă, fă strategia pe termen scurt, mediu și lung și un plan de implementare
  • Nu cred că e târziu încă să putem să avem o voce în Comisie care să ne permită să obținem niște avantaje care ar atrage competitivitate. Trebuie doar un pic de ambiție

Dan Manolescu:

  • Avantaje majore din Pilonul 2 România nu obține. Avem eventuale avantaje din Pilonul 1. Atunci hai să treacă la pachet
  • Aici avem și disputa veche dintre SUA și restul lumii, iar cele mai afectate sunt companiile americane
  • Doar din Pilonul 1 putem să obținem niște bani, pentru că acolo vorbim  de taxare la locul consumatorului
  • Această schimbare de regim fiscal în zona serviciilor digitale e absolut necesară și probabil generează deranj în zonele de unde sunt aceste companii
  • Sunt țări care deja au implementat acest Pilon 1 sub diverse forme și riscă acum sancțiuni din partea SUA

———————————–

Conferința este organizată de G4Media, Economedia și Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piața insolvenței, și va fi transmisă LIVE pe publicațiile G4media.ro și economedia.ro, precum și pe canalele de YouTube și Facebook ale Sierra Quadrant.

Participanții la conferință:

  • Istvan JAKAB, consilier economic al Reprezentanței Comisiei Europene în România
    Adrian LUCA, consultant fiscal, partener fondator Transfer Pricing Services
    Dan MANOLESCU, președintele Camerei Consultanților Fiscali, Tax Partner Soter & Partners

Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro

Această dezbatere își propune să analizeze scenariile de lucru în desenarea viitoarei politici fiscale europene, după reactivarea Pactului de Stabilitate și Creștere. În cadrul acestui eveniment, vom dezbate implicațiile pe care le va avea reforma regulilor fiscale europene, un proces care va trebui să asigure o marjă suficientă pentru a susține investițiile masive pe care le implică ambițioasa agendă climatică asumată de Uniunea Europeană, concomitent cu respectarea unor indicatori macroeconomici care să asigure dezvoltarea sustenabilă pe termen mediu și lung.

Foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.