După o creștere de 4,3% în 2021, cererea internă de gaze naturale în UE a scăzut cu 13,2% în 2022, până la 13,72 milioane de terajouli, arată datele publicate azi de Eurostat. Acesta este al treilea cel mai mic total înregistrat din 2008, când au început să fie colectate date cumulate lunar, după 2012 (12,93 milioane de terajouli) și 2014 (13,2 milioane de terajouli). Dacă în 2021, Norvegia și Rusia au fost principalele surse de gaze naturale care au intrat în UE, cu procente similare, apropiate de 24%, în 2022 Norvegia a fost sursa a 24,4% din gazele naturale care au intrat în UE, Rusia fiind pe locul al doilea, cu 15,3%.
“Este important de remarcat faptul că Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze naturale, parte a planului REPowerEU pentru a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși, a stabilit un obiectiv de reducere de 15% pentru perioada august 2022-martie 2023, în comparație cu media din aceeași perioadă a celor cinci ani consecutivi anteriori, iar acest lucru a declanșat reducerea cererii care este vizibilă în datele actuale. Între august 2022 și martie 2023, consumul de gaze naturale în UE a scăzut cu 17,7%, comparativ cu media consumului de gaze pentru aceleași luni (august-martie) între 2017 și 2022”, transmite Eurostat.
În 2022, cei mai mari consumatori de gaze naturale și-au redus cu toții cererea în mod substanțial: Germania, Italia și Franța au avut cea mai mare cerere internă, cu 3,07 milioane de terajouli (-15,4% față de 2021), 2,61 milioane de terajouli (-9,9%) și, respectiv, 1,54 milioane de terajouli (-9,6%). Dacă ne uităm la toate țările UE, cererea a scăzut în majoritatea acestora, cu excepția Irlandei și a Maltei, unde a crescut ușor, cu 2,1% și, respectiv, 1,4%.
În ceea ce privește aprovizionarea, importurile totale de gaze naturale din UE au scăzut, de asemenea, cu 6,6%, de la 24,67 milioane de terajouli în 2021 la 23,05 milioane de terajouli în 2022.
Dacă în 2021, Norvegia și Rusia au fost principalele surse de gaze naturale care au intrat în UE (excluzând atât comerțul intracomunitar, cât și intrările din Elveția), cu procente similare, apropiate de 24%, în 2022 situația a fost cu totul alta. Norvegia a fost sursa a 24,4% din gazele naturale care au intrat în UE, Rusia fiind pe locul al doilea, cu 15,3% (-8,3 puncte procentuale (pp) față de 2021), urmată de Statele Unite (9,8%, +5,5 pp), Algeria (8,3%, +2,7 pp) și Qatar (6,7%, +2,2 pp).
Comparativ cu anul 2021, importurile din Ucraina (-5,7 pp) și Nigeria (-0,3 pp) au scăzut, de asemenea, în timp ce importurile din restul primilor 10 parteneri au crescut.