Cum stau țările care vor să adere la Uniunea Europeană la capitolul digitalizare și tehnologie? Albania, Moldova, Serbia și Ucraina au strategii privind IA, dar până acum nu a fost adoptată nicio legislație

Țările care vor să adere la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească o serie de politici, standarde și criterii ale Uniunii Europene. Printre criterii se numără cele legate de tehnologie și infrastructură digitală, precum portofele digitale, servicii guvernamentale online, sisteme de apărare cibernetică și reglementarea tehnologiilor emergente precum inteligența artificială (AI), potrivit Euronews.

Portofele digitale

În 2024, Uniunea Europeană a adoptat o rezoluție prin care solicită statelor membre să dezvolte portofele digitale în următorii doi ani, ca parte a unei oferte mai largi de servicii online pentru cetățeni. Portofelele digitale sunt o modalitate prin care cetățenii UE își pot accesa identitățile digitale și pentru a stoca, partaja și semna documente importante. Portofelele trebuie să respecte toate regulile UE privind partajarea datelor și protecția vieții private conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR).

Unele dintre țările candidate la UE, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Moldova, au sau testează aplicații de portofel digital. Până în 2026, Ucraina, Serbia și Albania vor avea portofele digitale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În cazul Moldovei, aceasta își construiește portofelul cu asistență din partea Uniunii Europene printr-un program numit „We Build Consortium”. Țara dezvoltă o secțiune de documente în platforma guvernamentală online numită EVO, care va fi portofelul, și testează o aplicație de semnătură electronică în cadrul acesteia.

Până la sfârșitul anului, Macedonia de Nord afirmă că va avea o „super aplicație” numită m.Uslugi, care va oferi cetățenilor săi și notificări privind termene limită, o căsuță poștală digitală și un loc unde să își stocheze toate documentele.

Între timp, presa albaneză a relatat că premierul Edi Rama a declarat că identitatea digitală a țării va fi construită de o companie de stat numită Identitek, care va permite cetățenilor să își folosească actul de identitate pe telefoane sau computere ca portofele multifuncționale.

Securitate cibernetică

Un alt domeniu în care țările trebuie să se conformeze este securitatea cibernetică, cum ar fi directivele privind rețelele și sistemele informatice (NIS), care unifică aplicarea legii în 18 sectoare.

Printre cerințe se numără faptul ca fiecare țară să își creeze propria strategie națională de securitate cibernetică, împreună cu o listă de servicii esențiale care necesită protecție suplimentară în multe sectoare, inclusiv energie, transporturi, sănătate, finanțe și infrastructură digitală.

În cadrul Strategiei UE de Securitate Cibernetică, țările trebuie să fie pregătite să ofere informații despre amenințări și asistență altor membri UE în cazul unui atac major.

Ucraina a demonstrat acest lucru într-un acord din 2023 între centrul său de coordonare pentru securitate cibernetică și Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a forma mai mulți profesioniști în domeniu și a face schimb de informații. UE a creat și un laborator cibernetic pentru Forțele Armate Ucrainene și a semnat inițiativa Mecanismul Tallinn pentru a sprijini dezvoltarea capacităților cibernetice ale Ucrainei pe termen scurt și lung.

Albania, Muntenegru, Turcia, Georgia, Moldova și Macedonia de Nord au strategii naționale de securitate cibernetică ce se aliniază, cel puțin parțial, directivelor UE.

De exemplu, pentru guvernanța digitală, Moldova se alătură rezervei de securitate cibernetică pe care ENISA urmează să o înființeze, un grup de furnizori de încredere din bloc ce va putea interveni în cazul unui atac cibernetic major sau de anvergură.

Strategia națională a Muntenegrului include crearea unui Centru pentru Consolidarea Capacității de Securitate Cibernetică pentru Balcanii de Vest în 2022, ca proiect comun cu autoritățile franceze și slovene.

Totuși, nu toate strategiile sunt conforme cu legislația UE. Strategia Turciei a fost criticată de opoziția din țară, care a raportat că ar putea permite supraveghere extinsă și restricționarea libertății de exprimare, conform presei locale.

Serbia lucrează la o strategie privind criminalitatea cibernetică cu sprijinul UE pentru a combate criminalitatea informatică avansată și utilizarea probelor electronice.

Inteligența artificială

Una dintre cele mai noi reglementări ale UE este Legea privind IA (EU AI Act), care stabilește un cadru de reguli bazat pe nivelul de risc pentru sistemele de inteligență artificială.

AI utilizată în domenii precum educație, ocuparea forței de muncă, sănătate și aplicarea legii va trebui să respecte cerințe stricte privind siguranța, transparența și protecția datelor. Țările vor trebui să înființeze autorități naționale pentru a asigura respectarea regulilor și pentru ca orice sistem IA pe care îl dezvoltă să fie verificabil și trasabil. Albania, Moldova, Serbia și Ucraina au strategii privind IA, dar până acum nu a fost adoptată nicio legislație.

Strategia Albaniei este de a utiliza IA în sectorul energetic, pentru achiziții publice și pentru combaterea evaziunii fiscale, potrivit presei locale.

Tirana a înființat, de asemenea, ceea ce spune că este primul ministru IA din lume și, în curând, 83 de asistenți politici care vor ajuta politicienii în activitățile lor administrative zilnice.

Ministrul, numit Diella, este responsabil de luarea tuturor deciziilor privind achizițiile publice, lucru pe care premierul Edi Rama a spus că îl va face „100% lipsit de corupție”.

Totuși, criticii ministrului IA au declarat pentru Euronews că modelul ar putea manifesta prejudecăți, ca și alte modele IA, ceea ce ar putea influența rezultatele sale.

Pe lângă o strategie națională, Serbia a implementat ghiduri etice pentru adoptarea IA și un consiliu specializat care lucrează la legislația oficială a țării privind IA.