Curtea de Conturi: Plăți necuvenite de 40 de milioane de lei doar în 2020, ca urmare a măsurilor de protecție socială în pandemie

Curtea de Conturi a identificat plăți necuvenite de aproximativ 40 de milioane de lei doar pentru 2020, după verificarea plăților efectuate pentru măsuri în domeniul protecției sociale în contextul pandemiei, arată datele transmise de instituție la solicitarea Economedia.

Ministerul Muncii a transmis anterior că datele actuale centralizate arată plăți necuvenite în sold la 30 iunie, în valoare de 6.9 milioane de lei pentru 827 de beneficiari, care au aplicat pentru a obține indemnizația prevăzută de OUG nr. 30/2020 și OUG 2/2022. De asemenea, au fost înregistrate plăți necuvenite în valoare de 590.749 lei pentru aplicanți la drepturile prevăzute în OUG nr. 132/2020.

Economedia a scris în urmă cu câteva zile despre faptul că sute de beneficiari trebuie să returneze bani primiți de la stat ca ajutoare în perioada pandemiei. Beneficiarii au cerut bani de la stat fără să fie eligibili și statul a dat banii fără să verifice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Sute de beneficiari au primit bani, fără să fie îndreptățiți, ca urmare a solicitărilor realizate pe baza ordonanțelor de guvern cu măsuri pentru protejarea populației și a firmelor, a salariaților și a angajatorilor în timpul pandemiei COVID-19, arată datele transmise pentru Economedia de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS).
• Acum, aceștia trebuie să îi returneze.
• Statul a dat mai întâi banii și abia apoi a făcut investigații pentru a vedea dacă aceștia erau cuveniți, drept pentru care acum are de recuperat milioane de lei.
• Unii dintre beneficiari au realizat venituri în perioada în care au declarat că au activitatea suspendată, au declarat în fals că îndeplinesc condițiile de eligibilitate sau au întocmit în mod fictiv contracte antedatate, au descoperit mai târziu autoritățile. Alții se declară de bună credință și spun că au fost încurcați de cadrul legal.

Revenim, în acest context, cu datele transmise de Curtea de Conturi a României

Ce spune Curtea de Conturi?

În perioada 2020 – 2021, Curtea de Conturi a efectuat misiuni de audit care au vizat verificarea plăților efectuate cu titlu de măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. În cazul plăților efectuate în anul 2020 de către instituțiile responsabile au fost identificate plăți necuvenite în sumă totală de 40.88 milioane de lei, din care suma de 27,36 milioane de lei din bugetul de stat și suma de 13.521 mii lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Datele sunt prezentate și în Raportul special realizat la solicitarea Parlamentului României – „Gestionarea resurselor publice pe perioada stării de urgență ” și în Raportul public al Curții de Conturi a României pe anul 2020. Acestea se găsesc pe site-ul instituției, în secțiunea Curtea de Conturi, rubrica Rapoarte de audit.

Reprezentanții Curții de Conturi ne-au transmis că, pentru anul 2022, la instituțiile cu atribuții în domeniu s-au efectuat sau urmează a se efectua misiuni de audit care vizează verificarea plăților cu titlu de măsuri în domeniul protecției sociale pentru protecția angajatorilor/salariaților.

Instituția nu poate comunica, deocamdată, o sumă cu titlu de plăți necuvenite aferentă plăților efectuate în anul 2021. Curtea de Conturi mai precizează că, potrivit legislației, în actele de audit se stabilește o valoare estimativă a abaterilor constatate.

Conform prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, entitățile verificate au obligația legală de stabilire a întinderii prejudiciului și de dispunere a măsurilor necesare pentru recuperarea acestuia. Astfel, suma totală a plăților necuvenite este stabilită de entitățile verificate cu atribuții în gestionarea plăților aferente măsurilor stabilite prin acte normative în domeniul protecției sociale, mai precizează reprezentanții Curții de Conturi.

Instituțiile verificate care au efectuat plăți privind măsurile destinate protecției angajatorilor/salariaților au obligația legală să ducă la îndeplinire măsurile dispuse ca urmare a verificărilor efectuate de către Curtea de Conturi a României.

Instituțiile publice responsabile cu plățile aferente măsurilor în domeniul protecției sociale pentru protecția angajatorilor/ salariaților sunt agențiile județene de ocupare a forței de muncă, acestea efectuând plăți din bugetul asigurărilor pentru șomaj către angajatori pentru salariații încadrați cu contract individual de muncă, respectiv agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, pentru plățile din bugetul de stat aferente personalului încadrat prin altă modalitate prevăzută de lege.

“Plățile s-au efectuat de către instituțiile abilitate pe baza documentelor depuse de către solicitanți, documente în care aceștia au prezentat anumite date ce, ulterior, s-au dovedit a fi eronate”, transmit reprezentanții Curții de Conturi.

Din suma totală a plăților necuvenite de 40.883 mii lei, în cazul solicitărilor în baza OUG nr. 132/2020, sumele identificate în anul 2021 aferente plăților efectuate de instituțiile responsabile în anul 2020 se ridică la suma de 3,11 milioane de lei, din care 2,4 milioane de lei din bugetul de stat și 712.000 de lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Msurile de sprijin destinate salariaților și angajatorilor cuprinse în OUG nr. 132/2020 se aplică până la data de 31 decembrie 2022, potrivit OUG nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.

Date trimise de Ministerul Muncii: Plăți necuvenite, în sold, de 6,9 milioane de lei. Și încă 590.000 de lei

Din situația centralizată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, la nivel național, rezultă plăți necuvenite în sold la 30 iunie, în valoare de 6.930.868 lei pentru 827 de beneficiari, care au aplicat pentru a obține indemnizația prevăzută de OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și OUG nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Acestea sunt datele transmise de Ministerul Muncii.

De asemenea, au fost înregistrate plăți necuvenite în valoare de 590.749 lei pentru 69 de beneficiari, care au aplicat pentru a beneficia de drepturile prevăzute în OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, arată datele transmise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Curtea de Conturi despre instituțiile responsabile și motivele care au condus la această situație

În cazul plăților efectuate in anul 2020 de către instituțiile responsabile au fost identificate plăți necuvenite în sumă totală de 40.883 mii lei, din care suma de 27.362 mii lei din bugetul de stat la agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, pentru plățile aferente personalului încadrat prin altă modalitate prevăzută de lege, și suma de 13.521 mii lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, pentru plățile către angajatori aferente salariaților încadrați în contract individual de muncă, au menționat reprezentanții Curții de Conturi.

“Instituțiile responsabile nominalizate anterior au plătit sumele solicitanților pe baza declarațiilor pe propria răspundere, iar din verificarea documentelor a rezultat că beneficiarii nu erau eligibili. Printre motivele care au condus la efectuarea de plăți necuvenite cu title de măsuri de protecție socială se regăsesc nivelul slab de pregătire a beneficiarilor care au completat declarațiile pe propria rãspundere, precum și aplicarea neunitară a legislației”, spun reprezentanții Curții de Conturi.

În legătură cu suma de 2.407 mii lei acordată necuvenit din bugetul de stat în baza OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de pandemie, precum şi pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, beneficiarii au solicitat aceste sume fără sã respecte condițiile legale, respectiv să fi fost anterior beneficiari ai indemnizației prevăzute la art. XV alin. (l) şi (4).din OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul pandemiei.

“În ceea ce privește cuantumul sumelor precizăm că sumele aferente măsurilor in domeniul protecției sociale s-au plătit atăt din bugetul de stat, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, instituții aflate în subordinea Mìnisterului Muncii și Solidarității Sociale, cât și din bugetul asigurărilor pentru șomaj, prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, instituții aflate in subordinea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă”, a transmis Curtea de Conturi.