Camera Consultanților Fiscali
Relaxarea regulilor europene privind nivelurile deficitului și datoriei publice, care ar putea să intervină în 2023, „poate fi o sabie cu două tăișuri” pentru România, o țară care, de 30 de ani, a acumulat deficite bugetare considerabile „fără să fie foarte clar” pe ce s-au cheltuit banii, avertizează Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.
„Această relaxare, pentru România cel puțin, din păcate, poate fi o sabie cu două tăișuri. Pentru că, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, vedem că am acumulat deficite bugetare an de an, deci practic, în ultimii 30 de ani, am acumulat o datorie publică considerabilă fără să ne dăm seama, foarte clar, pe ce am cheltuit banii”, a comentat Dan Manolescu în dezbaterea online „Reforma politicii fiscale europene. Rigoare bugetară versus flexibilitate”, organizată de Sierra Quadrant.
Declarațiile lui Dan Manolescu vin în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, a fost lansat procesul de consultare publică privind reforma Pactului de Stabilitate, care prevede limitarea deficitului public la 3% din PIB și a datoriei publice la 60% din PIB. Acest Pact a fost suspendat în perioada pandemiei de coronavirus, pentru a permite statelor membre să pună în practică politici de susținere a economiei și a populației. Aceste politici au condus, însă, la majorarea gradului de îndatorare și a deficitelor în majoritatea statelor membre. Pactul de Stabilitate ar urma să reintre în vigoare în 2023 și o serie de experți au cerut relaxarea vechilor ținte privind deficitul și datoria publică, avertizând că menținerea acestora ar putea afecta puternic relansarea economică post-pandemie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Președintele Camerei Consultanților Fiscali a notat că experiența arată că statul român nu a fost eficient în folosirea deficitelor pentru a face investiții sau pentru a dezvolta anumite zone economice.
Pe de altă parte, a notat el, o flexibilizare a țintelor prevăzute în Pactul de Stabilitate și Creștere ar fi utilă pentru România, în condițiile în care țara noastră ar trebui să facă într-un interval scurt de timp o ajustare de deficit de la peste 9% din PIB în 2020 la 3%, cât prevede Pactul de Stabilitate.
Dincolo de cifrele abstracte, o astfel de ajustare ar putea însemna în jur de 60 de miliarde de lei, „o sumă enormă, care, dacă trebuie ajustată într-un an de zile e, cel mai probabil, imposibil de atins”, ca obiectiv, spune Dan Manolescu.
În aceste condiții, România se numără printre țările europene care ar avea nevoie de flexibilizarea prevederilor Pactului de Stabilitate. Riscul, spune Dan Manolescu, este ca o astfel de flexibilizare să permită autorităților să cheltuie „niște bani în niște zone în care i-am tot cheltuit fără vreun randament prea mare”.
„Trebuie să avem extrem de mare grijă ce facem cu acei bani, pentru că, dacă nu-i folosim cum trebuie, nu facem decât să creștem această sarcină pe care o punem în cârcă generațiilor viitoare”, a încheiat Dan Manolescu.